Informații de bază despre cancerul de col uterin
Şefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Monica Mihaela Cîrstoiu, a discutat recent despre semnele cancerului de col uterin și frecvența testării pentru virusul HPV. Medicul a subliniat că prezența acestui virus nu indică automat o diagnoză de cancer. De asemenea, a menționat că durerea asociată cu cancerul de col uterin apare de obicei doar în stadii avansate ale bolii.
Statistici îngrijorătoare
În ultimii trei ani, au fost diagnosticate 255 de noi cazuri de cancer de col uterin. Din păcate, majoritatea acestor cazuri au fost identificate în stadii avansate, deoarece pacienții nu s-au prezentat la medic la timp sau au venit la consultație când simptomele erau deja prezente. „Cancerul de col uterin adesea nu manifestă simptome decât în stadii tardive,” a declarat dr. Cîrstoiu, în cadrul unui interviu acordat Medika TV.
Semnele cancerului de col uterin
Medicul a detaliat și simptomele care pot indica prezența cancerului de col uterin: „Printre acestea se numără scurgeri patologice, sângerări continue sau neregulate, precum și durere sau sângerări post-contact sexual.” Aceste semne ar trebui să determine pacienții să se adreseze medicului specialist.
Metode de screening
O metodă de screening consacrată este testul Babeş-Papanicolau, introdus în 1941. Însă, o alternativă mai recentă este testul HPV. Studii recente au demonstrat eficiența screening-ului bazat pe testarea HPV, care oferă informații suplimentare comparativ cu citologia Babeş-Papanicolau.
Implementarea programului național de screening
Dr. Cîrstoiu a explicat că, în prezent, Ministerul Sănătății lucrează la îmbunătățirea implementării programului național de screening pentru cancerul de col uterin. Screening-ul ar trebui să înceapă la vârsta de 25 de ani prin testarea HPV.
Recomandări pentru vârste diferite
Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani, testarea ar trebui efectuată o dată la trei ani, iar pentru cele cu vârste între 30 și 65 de ani, o dată la cinci ani. În cazul în care rezultatul testului este negativ, se recomandă repetarea testării după intervalele specificate.
Interpretarea rezultatelor testului
Un rezultat pozitiv al testului însă nu înseamnă automat că pacientul are cancer. Este important să subliniem că un test pozitiv pentru HPV este un semnal de alarmă, dar nu o sentință. „Asta trebuie să ştie pacientele: un rezultat pozitiv nu implică neapărat faptul că virusul a acționat în mod periculos,” a afirmat dr. Cîrstoiu.
Etapa de triere
După un test pozitiv, urmează etapa de triere, care include realizarea unei citologii Babeş-Papanicolau. Acesta rămâne un instrument de bază în diagnosticare. În funcție de rezultate, pot fi necesare colposcopie și biopsie. Dacă rezultatele sunt negative, ceea ce este un rezultat ideal, se recomandă repeatarea testării HPV și Babeş-Papanicolau după un an.
Rolul imunității
Pe de altă parte, un răspuns imun bun al organismului poate contribui la eliminarea virusului HPV. Este important ca pacientele să fie informate despre aceste aspecte pentru a nu se panica în cazul unui rezultat pozitiv.
Importanța conștientizării
În concluzie, educarea populației cu privire la semnele cancerului de col uterin și la importanța screening-ului este esențială. Medicul de specialitate joacă un rol crucial în ghidarea pacienților și în promovarea testării profilactice. Acest tip de educație poate salva vieți, având în vedere că intervenția timpurie oferă cele mai bune șanse de tratament și recuperare.
Concluzii
Conștientizarea și testarea frecventă sunt cheia prevenirii și depistării timpurii a cancerului de col uterin, care, în multe cazuri, poate fi tratat eficient dacă este diagnosticat la timp.
