Cum se incriminează prin declarații Buzatu, avem stenogramele din sala de judecată

În centrul atenției publice se află președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, care se confruntă cu acuzații grave de corupție. Buzatu ripostează, susținând că este ținta unui complot bine orchestrat. Iată detaliile controversatei afaceri care a șocat opinia publică.

Dumitru Buzatu, liderul CJ Vaslui, a fost prins în vârtejul acuzațiilor după ce a fost arestat pentru o presupusă luare de mită de 1,25 milioane lei. Acesta se apără susținând că martorul cu identitate protejată avea secrete bine ascunse în momentul în care a fost cooptat ca informator. Cu toate acestea, Buzatu pare să se fi încurcat în propriile sale declarații după descoperirea sumei impresionante.

Surse din cadrul Lumea Justiției au dezvăluit decizia din 23 septembrie 2023, potrivit căreia judecătorul Cătălin Constantin Crăciun de la Tribunalul Vaslui a aprobat cererea DNA Iași pentru arestarea lui Buzatu. Acesta este acuzat de luare de mită într-un dosar condus de procuroarea Cristina Chiriac. Deși a fost surprins în timp ce primea o geantă plină cu bani de la omul de afaceri Emil Savin, Buzatu insistă că nu este vorba de mită, ci de un simplu împrumut. Mai mult, el susține că suma împrumutată nu era de 1,25 milioane lei, ci doar de 125.000 lei.

În fața instanței, avocații lui Buzatu au ridicat semne de întrebare cu privire la probele prezentate, subliniind că nu există dovezi clare ale cererii de șpagă. Emil Savin, denunțătorul, a declarat că a simțit nevoia să-i ofere lui Buzatu un procent din contractul de infrastructură.

Cu toate acestea, Buzatu pare să fi căzut în propria capcană. După descoperirea sumei, a oferit mai multe explicații contradictorii, ceea ce a dus la creșterea suspiciunilor. Inițial, a susținut că banii reprezentau economii personale, iar ulterior a invocat ideea împrumutului.

Aceste declarații neconcordante au fost unul dintre motivele pentru care judecătorul Cătălin Constantin Crăciun a decis arestarea lui Buzatu.

În concluzie, întreaga afacere ridică numeroase semne de întrebare și rămâne de văzut cum se va încheia acest scandal care a zguduit scena politică din Vaslui.

Apararea lui Dumitru Buzatu

“Inculpatul Buzatu Dumitru precizeaza ca a dat o declaratie in fata procurorului iar la acest moment nu ar mai avea ceva de adaugat; mentine acea declaratie.
(…)
Av. Atasiei Daniel avand cuvantul, arata ca este in vadit dezavantaj. A avut Parchetul la dispozitie sapte luni sa-si pregateasca concluzii in acest dosar. El a avut la dispozitie doar o ora, dar asta este misiunea ca avocati. A primit referatul, a reusit sa-l parcurga in mare parte. Multumeste ca s-a incuviintat eliberarea unui copii, dar doar atat. Volumele de urmarire penala, in niciun caz, niciun om normal n-ar putea sa le parcurga in ora asta, de cand a fost anuntat despre masura preventiva; insa, aparent, lucrurile sunt stabilite, ar trebui sa ne oprim aici, sa iasa si sa se pronunte decizia. Este un om politic, lider al PSD, care a fost prins in portbagaj cu bani pusi la dispozitie de DNA, o suma de 1.250.000 lei, fiind acuzat, cu participarea sau cu concursul unui om de afaceri, potent om de afaceri, din judetul Vaslui, un rege al drumurilor din judetul Vaslui, de pretinderea unor sume de bani pentru efectuarea unor atributii ce ar cadea in sarcina domniei sale, de presedinte al Consiliului Judetean.
In realitate, pleaca de la prezumtia ca tot ce a fost mai bun si mai puternic in probatiune din partea DNA-ului ar trebui sa se regaseasca in acest referat, pentru ca, repeta, nu a deschis acest dosar, nu a avut timp si primul lucru care il izbeste este lipsa unor probe elementare cu privire la aceasta pretindere. Spune DNA-ul, mai intai de toate, sigur, suntem intr-o propunere de arestare preventiva in care trebuie sa se verifice indeplinirea cumulativa atat a conditiilor prevazute de art. 202 conditiile generale de luare a masurii preventive, cat si cazul special de arestare preventiva pe care a intemeiat Directia Nationala Anticoruptie propunerea de arestare preventiva, art. 223 alin. al 2-lea, existenta acelui pericol pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului. De aceea, primul punct in concluziile sale se refera la intrebarea daca exista, potrivit lui 202, alin. 1 Cod procedura penala, acel minim de date, indicii care sa genereze suspiciunea rezonabila ca dl. Buzatu ar fi comis infractiunea care face obiectul cercetarii. Sigur, s-au incuviintat in acest dosar masuri de supraveghere tehnica, au fost folositi colaboratori cu identitate reala, s-au facut filaje, s-au facut interceptari telefonice. O chestiune care rezulta clar, cert din ce a citit in acest referat nu exista niciun moment in care, pe parcursul acestor luni, din februarie, de cand s-a deschis dosarul si pana in luna septembrie, dl. Buzatu sa fi pretins, sa fi solicitat vreo suma de bani cu titlu de mita de la dl. Savin. Ceea ce nu s-a spus aici, a spus-o dl. Buzatu si in declaratie si sigur, a spus-o si dl. Savin. Cu siguranta anchetatorilor este ca intre dl. Buzatu si dl. Savin exista o prietenie care dureaza de ani buni, ca dl. Buzatu a fost de mai multe ori la acel loc, acea balta de pescuit, ca mergea acolo si discuta cu acest domn care era in relatii de amicitie, de prietenie.
Se vorbeste in acuzatia conturata de Ministerul Public despre faptul ca dl. Buzatu, in repetate randuri, ar fi pretins in mod indirect 10% din valoarea sumelor ce trebuiau deblocate pentru plata lucrarilor efectuate de una din firmele controlata de dl. Savin pe acest traseu de drum strategic Barlad Codaesti. Exista mai multe fracturi logice in ceea ce sustine Ministerul Public si solicita sa fie observate si de asemenea, exista ceea ce spunea, o evidenta lipsa de probe cu privire la acest act al pretinderii. S-a zis de o pretindere indirecta. Nu a gasit in acest referat care a fost aceasta maniera indirecta. Se vorbeste despre faptul ca prin conduita pe care a adoptat-o dl. Buzatu ar fi lasat sa se inteleaga domnului Savin ca trebuie sa dea o suma de bani pentru a-i fi deblocate niste sume de plati.
Contradictiile care sunt la tot pasul in acest referat sunt in primul rand cu privire la atributiile pe care le are dl. Buzatu in legatura cu aceste sume de bani, cu aceste plati; sunt parti intregi din referat in care se argumenteaza ca dl. Buzatu a intervenit in mod ilicit pentru ca n-avea niciun fel de atributie in plati, in deblocarea platilor, in blocarea platilor. Sunt alte parti din referat in care li se spune ca in mod deliberat a blocat timp de mai multi ani aceste plati, ca ulterior sa se arate a fi interesat si sa urgenteze efectuarea acestor plati. De altfel, in insasi ordonanta de punere in miscare a actiunii penale se face referire la doua articole din Codul administrativ care ar reprezenta atributie de serviciu, a caror traficare, vanzare s-a realizat prin aceasta infractiune de luare de mita.
In al 2-lea rand, sa se observe ca toata aceasta poveste cu 10% cu 1.250.000 lei este stipulata intr-un singur loc, este mentionata de o singura persoana dl. Savin. Dl. Savin, cel care capata din septembrie calitatea de colaborator cu identitatea reala al DNA si care, pe cale de consecinta, a carei declaratie trebuie sa fie privita, daca nu sub un beneficiu de inventar, pentru ca e colaborator si actioneaza ca o extensie al Ministerului Public, macar din perspectiva art. 103 Cod procedura penala, care, in ceea ce priveste mijloacele de proba, spune ca declaratiile colaboratorilor, a investigatorilor si a martorilor cu identitate protejata nu pot fi folosite de o maniera determinanta la stabilirea vinovatiei unei persoane. E adevarat ca acel 103 se refera la momentul final, la momentul la care se judeca o cauza.
Dar nimic nu impiedica judecatorul sa observe ca insasi legiuitorul a zis ca trebuie privite cu circumscriptie declaratiile date de un colaborator al organelor de urmarire penala pentru ca acel colaborator a ales pozitia nu neutra, ci pozitia ales sa fie de partea organului de urmarire penala si sa actioneze in vederea strangerii de probe, ca de fapt asta este rolul unui colaborator, unui colaborator cu identitate protejata sau reala. Prin urmare, a cautat cu disperare in acest referat impreuna cu colegii sai la aceasta ora sa vada de unde a iesit acest 10% pe care il pretinde Ministerul Public in acuzatii, respectiv suma de 1.250.000 lei care bate fix sau aproximativ cu 12 milioane cat era suma care a fost deblocata, platita societatii domnului Savin. Si singura referire la 10% se regaseste in declaratia a domnului Savin, care are o declaratie care este preluata si de Ministerul Public si in referat, la fila 35 se gasesc pasaje intregi si in care spune in declaratia data organului de urmarire penala „stiu, se stie”, la modul general, „ca dl. Buzatu pretinde minim 10% din valoarea tuturor lucrarilor si stiu asta” fara sa mentioneze un singur exemplu, fara ca Ministerul Public sa faca vreo singura dovada cu privire la o alta situatie similara, in care dl. Buzatu ar fi pretins vreunui om de afaceri sau unei alte persoane care a interactionat cu Consiliul Judetean sa plateasca aceasta suma de bani sau ar fi si primit aceasta suma de bani. In al 2-lea rand, suma aceea care a fost gasita in borseta, spune dl. Buzat in declaratia data, e altceva decat domnia sa discutase cu dl. Savin; il rugase sa-i imprumute o suma de 125.000 RON.
Nu a luat acea borseta in ideea ca era 1.200.000, ci banuia ca e suma pe care o solicitase. De altfel, la un moment se regaseste in referatul cu propunerea de arestare preventiva, apropo de inregistrarea ambientala realizata de dl. Savin cu echipamentul asupra sa, la momentul la care s-a mutat borseta respectiva din Lexus-ul domnului Savin in Duster-ul cu care venise dl. Buzatu, in care dl. Buzatu ii spune acestuia, citeaza din memorie: „sarut mana, m-ai salvat, eram pe drojdie”. Lucrul asta, pentru un tert care afla chestiunea asta referitor la o suma de bani nu inseamna a luare de mita, ci inseamna mai degraba „multumesc ca mi-ai dat aceasta suma de bani, ca aveam nevoie sa-mi rezolvi treburile, ca imprumut”. Si atunci sa se aiba in vedere ca toata aceasta suma de 1.250.000 lei este stabilita de catre dl. Savin, care i-a pus acolo cu concursul direct al DNA-ului, pentru ca banii provin din fondurile Directiei Nationale Anticoruptie. Nimeni din cei care au fost audiati, care au fost interceptati, pentru ca se vorbeste de interceptari, inregistrari audio-video ambientale timp de sase-sapte luni de zile, nu vorbeste despre faptul ca dl. Buzatu a pretins suma de un leu, 10-150 lei. Ori, in acest context, totul se bazeaza practic pe o serie de presupuneri, de supozitii pe care le face Ministerul Public, mergand de la „uite cum se exprima dl. Buzatu, uite cum s-a aratat delasator in ceea ce priveste situatia acestei societati in perioada 2021 – 2022, pentru ca in perioada anului 2023 sa urgenteze si sa se implice in mod activ in decontari. Daca s-a implicat dl. Buzatu in finalizarea acestei povesti cu societatea in cauza, era evident un lucru necesar pe care trebuia sa-l faca orice presedinte al Consiliului Judetean, ca era Vaslui, ca era Suceava, ca era Arad, in conditiile in care este un drum de interes national a carui terminare era blocata de mai multi ani de zile, din 2022, crede, dl. Savin, intrerupsese lucrarile, lucrarile erau finalizate in proportie de 70-80% iar calitatea lucrarilor era pusa sub semnul discutiei, motiv pentru care a fost nevoie de acea expertiza. Insasi efectuarea expertizei, care era un lucru decent, legal, pentru orice presedinte de Consiliul judetean, un administrator al judetului, este pusa de catre Ministerul Public intr-o cheie infractionala. Devine un pretext. Asta spune Ministerul Public. Consiliul judetean a apelat la un expert care sa calculeze cum s-au efectuat lucrarile respective, daca s-au respectat parametri, stratul de uzura, ce mai este acolo, sa vada ce s-a decontat, sa vada ce sume trebuiesc retinute pentru ca nu s-au respectat parametrii.
Lucrul acesta devine un alt element care i se pune in carca domnului Buzatu si evident, in mod nefiresc, pentru ca el in sine nu demonstreaza o activitate infractionala, ci mai degraba o buna diligenta pe care o desfasoara dl. presedinte. Mai mult decat atat, exista si explicatii in acest dosar, apropo de urgentarea finalizarii povestii cu dl. in cauza, mai erau de efectuat 20% din drumurile respective, trebuia iesit din contractul cu societatea domnului in cauza si gasita o alta societate, care pana la sfarsitul anului, pana in decembrie 2023, cand expira perioada contractuala cu fonduri europene implicate. Deci trebuia respectat acest termen limita.
Si atunci, in acest context, hai sa rezolvam odata problema, hai sa gasim o alta firma care sa continue lucrarile, hai sa nu pierdem acesti bani, pentru ca Vaslui-ul nu-si permite sa aloce din buget, nici nu are bugetul necesar, sa finalizeze aceste drumuri si sa restituie bani la Uniunea Europeana. Si atunci, toate aceste chestiuni, care sunt de un normal, de un firesc absolut necesar in relatia de manager al judetului pe care o are dl. Buzatu, sunt puse in aceasta cheie si sunt interpretate de-o maniera care sa convina unei acuzatii. De ce ar fi platit dl. Savin 10% din asa-zisa transa de plata, cata vreme banii erau in cont? Deci banii erau in cont, platile fusesera facute anterior de catre CJ Vaslui, deci nu mai avea niciun fel de presiune.
Mai spune dl. Savin ca se plangea primarului de la Scanteia-Rebricea, nu mai stie care, pentru faptul ca, Consiliul Judetean intarzie sa-i plateasca 3 milioane de lei cat ii datoreaza il duce aproape de faliment cu firmele pe care le are. Urmeaza sa se verifice aceste lucruri pentru ca sunt date publice; societatea Soragmin, pe care o controleaza, ca el este director tehnic, nu e actionar principal, cea care era implicat in acest proces avea in 2022 o cifra de afaceri de 28 de milioane de lei. Vorbim aici de faptul ca omul se plangea ca 3 milioane erau neachitati de catre Consiliul Judetean si nu erau achitati pentru ca nu facuse lucrarile pana la capat şi nu de calitate; iar pe cealalta firma, Transmir, are o cifra de afaceri de 35 de milioane de lei.
Si Ministerul Public zice de maniera in care a fost practic constrans si indirect i s-ar fi pretins aceasta suma de bani. Cert este ca nu exista, vreun element de probe. Desi s-au facut interceptari, convorbiri telefonice, inregistrari ambientale din partea mai multor persoane apropiate domnului Buzatu, care sa denote faptul ca vreun moment, direct sau prin intermediul unui alt prieten functional s.a.m.d. i-ar fi cerut acestuia vreo suma de bani. Dimpotriva, este declaratia domnului Savin care zice ca „am avut convingerea ca trebuie sa dau, ca trebuie sa dau 10%”, a mers cu DNA, DNA-ul a scos banii din banca, i-a pus intr-o geanta, a inchis ca fermoarul i l-a dat domnului Buzatu, profitand de faptul ca acesta, intr-o relatie strict de amicitie, ii solicitase acest imprumut. Relatiile dintre ei doi nu erau atat de ticaloase asa cum se descrie de catre DNA si faptul ca in mod intentionat se omite perioada de prietenie care i-a legat pentru ca dl. Buzatu nu era prima data acolo la balta respectiva, fusese de „n” ori anterior, deci erau niste relatii de amicitie. S-a profitat de acest imprumut pentru a i se baga acolo in portbagaj, suma respectiva de 1.250.000 lei. In aceste conditii, un prim element, care urmeaza sa fie constatat este ca nu este intrunita aceasta conditie de existenta a unor indicii rezonabile, probe sau elemente care sa conduca un observator impartial si obiectiv, asa cum zice CEDO, la concluzia ca dl. Buzatu ar fi savarsit infractiunea pentru care este acuzat. De ce dl. Savin a acceptat sa faca acest joc si e o chestiune de inteles, dar poate sa faca o presupunere, pentru ca DNA a facut incredibil de multe presupuneri in acest referat si nu ajungeam la episodul cu dl. Buzatu. Pentru ca in debutul referatului este o istorisire despre cum d-lui Savin i s-a cerut mita din partea domnului expert Judele in legatura cu expertiza pe care o facea pentru a se stabili daca au fost efectuate lucrarile in consecinta. Si a inteles din debutul acestui referat este ca aceasta dare de mita s-a consumat, pretindere si dare de mita intre Judele si Savin s-a consumat in februarie 2023. In februarie 2023 s-a pornit acest dosar. Dosarul cu privire la dl. Buzatu face obiectul unei extinderi ulterioare. Deci, in prima faza avem un dosar şi care sunt personajele principale? Expertul Judele, care este cel care se pare ca pretinde mita 600.000 lei plus TVA si respectiv, martorul colaborator cu identitate reala din acest dosar din speta noastra, care ii da 600.000 plus TVA prin intermediul unei firme a sotiei expertului pentru a-l ajuta sa formuleze alte concluzii la expertiza ce urma sa fie depusa la Consiliul Judetean in vederea stabilirii prejudiciului, a sumelor datorate restante, a calitatii si cantitatii de materiale inglobate. Deci, in acest context i se pare, ca o concluzie de buna credinta, ca dl. martor cu identitate reala din acest dosar avea ca niste schelete in dulap la momentul la care, in septembrie 2023 este desemnat colaborator cu identitatea reala si face aceste afirmatii cum ca dl. Buzatu pretinde 10% si ca prin toate demersurile sale, desi i-a spus direct, crede ca i-a pretins 10% si a fost de acord sa-i dea 10%.
Referitor la celelalte elemente care se impune a fi analizate cu privire la luarea masurii preventive, aceasta masura, ca orice masura preventiva, trebuie sa fie si necesara, trebuie sa fie si proportionala in raport de scopul care este urmarit prin luarea acestei masuri preventive. Ministerul Public, in argumentarea pe care a dat-o in acest referat, a spus ca lasarea libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica, fiind necesara privarea de libertate cea mai grava dintre masurile preventive, pentru ca pe de o parte, e o persoana cu notorietate, cu un sir de relatii de sistem, de influenta la nivelul judetului si la nivel national, iar pe de alta parte, pentru ca urmeaza sa fie audiati martori, dar nu se spune ce martori, care martori, ca sa se poata macar verifica daca sunt sau nu sunt in subordinea domnului presedinte Buzatu si ca acesti martori, daca n-ar fi inculpatul privat de libertate, s-ar sfii sa spuna adevarul sau ar putea sa fie influentati. Aici e o alta fractura logica pe care o remarca in ceea ce priveste structura referatului pe care o face Ministerul Public. Pe de o parte, se spune in mod repetat in acest referat, unul din cuvintele care se repeta cu insistenta este „presiune”; ca dl. Buzatu a exercitat presiuni asupra directorului tehnic de proiect, asupra managerului general de proiect, asupra X, Y, Z, tot exercita presiuni pentru ca lumea sa urgenteze sa-si faca treaba. Se intreaba daca este intr-adevar un om potent si un om cu relatii si cu influenta si toata lumea tremura in jurul sau, oare ar trebui sa faca presiuni?
Oare nu e suficient sa ridice geana sau sa spuna un cuvant ca lumea sa tremure si sa execute? E evident ca e un lucru care, dincolo de faptul ca se bazeaza pe niste presupuneri; se fac presupunerile astea daca e om politic, automat toata lumea-i smirna in fata lui si toata lumea tremura cand aude numele domnului Buzatu. Deci, din acest punct de vedere nu se justifica de ce ar trebui sa se ia masura arestarii preventive pentru a-i determina pe altii care vor fi audiati, neidentificati, sa nu se teama de dl. Buzatu. Dar, in egala masura, de ce o masura preventiva mai usoara n-ar fi suficienta daca s-ar ajunge la concluzia ca exista suspiciuni rezonabile. E simplu sa se ia un control judiciar prin care sa se interzica inculpatului sa ia legatura cu martorul X, Y, Z si W.
Sigur, in masura in care ar fi fost indicati dar Ministerul Public n-a indicat care sunt acesti martori sau, in cel mai rau caz, masura arestului la domiciliu. Dar masura arestarii preventive nu se justifica din acest punct de vedere, in raport de argumentatia pe care Ministerul Public o ofera. Deci, nu exista nici elementul de necesitate si nici elementul de proportionalitate. De altfel, Codul de procedura penala, in maniera in care a reglementat masurile preventive obliga judecatorul de drepturi si libertati sa analizeze din oficiu in ce masura o masura preventiva mai usoara n-ar fi suficienta pentru atingerea scopurilor pe care si le propune Ministerul Public. Referitor la 223 alin. al 2-lea Cod procedura penala, sigur, Ministerul Public citeaza corect teoria care zice ca pericol pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social al faptei.
Ceea ce se reclama la acest moment este ca un presedinte al Consiliului judetean a primit mita, solicitat si a primit mita 1.250.000 lei pentru a exercita niste atributii de serviciu. Si practic, pe de o parte, in aceasta argumentare, pe ceea ce se insista este cu privire la gravitatea faptei in sine. Desi acelasi Minister public zice ca pericolul pentru ordinea publica, nu se confunda cu gravitatea faptei. E adevarat ca in evaluarea pericolului pentru ordinea publica, pericol pe care l-ar prezenta lasare in libertate inculpatului, 223 alin. al 2-lea, teza finala indica o serie de elemente de care trebuie sa se tina seama pentru a evalua daca un asemenea pericol exista. Sigur, e trist ca in Romania toate cazurile de arestare preventiva sau 99,9% sunt bazate pe 223 alin. al 2-lea si nu pe alin. 1, care descrie acele situatii care in mod real denota pericol pentru buna desfasurare a urmaririi penale, nu incercarea de a influenta, martorii s.a.m.d., de a timora persoana vatamata, riscul de sustragere; ori in prezenta cauza, singurul element pe care merge Ministerul Public este acest 223 alin. al 2-lea si se ştie foarte bine si din aspectele de teorie; este un caz de arestare preventiva pe care il avem si noi in codul de procedura penala si in mare parte fundamentat pe o solutie a Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Letellier contra Frantei, in care, Curtea Europeana a zis e suficient sa aresteze o persoana injustificat, chiar daca nu risca sa fuga, ca influenteaza martorii sau alte persoane in dosar, cata vreme este pericol pentru ordinea publica pe care l-ar prezentat, lasarea in libertate. Numai ca ceea ce nu e corespondent cu acea speta este ca d-na Letellier, in speta aceea contra Frantei, era acuzata de platirea unei persoane care sa-i asasineze sotul; aici este vorba de ceea ce se cheama o pretinsa infractiune a gulerelor albe, de o fapta de coruptie. Sigur, tot ce ancheteaza DNA-ul este foarte grav nu pentru ca este pachetul antimafia in Romania. Dar nu crede ca pe undeva, prin Codul de procedura penala scrie ceea ce se cere de Ministerul Public prin referat ca trebuie sa fie arestat un om, pentru ca altfel opinia publica s-ar indoi de capacitatea organelor de cercetare penala de a instrumenta cauza. Asta se spune in mod expres in finalul acestui referat, ca opinia publica ar fi neincrezatoare in capacitatea Ministerului Public de a lupta contra coruptiei. Ori, opinia sa personala şi nu este obligatoriu sa fie insusita, crede ca imaginea Ministerului Public in lupta aceasta anticoruptie ar trebui sa fie creata prin identificare si aducerea in fata instantei a probelor necesare si nu a presupunerilor.
Nu se aresteaza oameni doar pentru ca se presupune ca au comis fapta; e adevarat, stie ca in arestarea preventiva nu trebuie sa fie acel nivel de probatiune, au spus alte instante ca cel necesar pentru condamnarea unei persoane. Dar crede ca nici macar la nivelul indicilor suspiciunii rezonabile nu avem acest temei. Este o persoana nascuta in 1955, asta inseamna varsta de 68 de ani, fara antecedente penale, studii superioare, cu o familie, o persoana absolut fireasca, normala pana la acest moment, acuzat, e adevarat de o fapta grava, va face apararile necesare; evident ca a aflat dimineata, la ora 6:00 cu ocazia acuzarii, si acuma suntem cu 10 – 12 ore mai tarziu, dar asta nu inseamna ca dl. Buzatu, care ieri era o persoana care putea sa umble libera pe strada, saluta oameni si era salutat de oameni, de astazi este o persoana care trebuie inchisa si pusa in arest preventiv, fiind un pericol pentru ordinea publica.
De aceea, concluzionand, solicita sa se respinga propunere a Ministerului Public de luare fata de inculpat a masurii arestarii preventive, sa se constate ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de 202 si respectiv, 223 alineatul al 2-lea, cu concluzie in subsidiar, in masura in care se va aprecia ca raportat la elementele prezentate in dosar, e necesara luarea unei masuri preventive pentru buna desfasurare a procesului penal, orientarea sa fie spre o masura preventiva neprivativa de libertate, respectiv, spre masura controlului judiciar care permite, intre altele, inclusiv posibilitatea interzicerea sa ia legatura cu anumiti angajati sau cu persoanele care sunt enumerate in referat ca interactionand cu domnia sa sau cu dl. Savin sau in celalalt caz, inclusiv posibilitatea de a dispune masura arestului la domiciliu, arestarea preventiva fiind excesiva, nejustificata in raport cu toate probele cauzei.
Av. Drian Geanina, avand cuvantul, arata ca in cauza s-a spus tot.
Av. Buchidau Dan, avand cuvantul, arata ca in dosarul de urmarire penala a citit ca din luna mai se lucreaza la acest dosar, or, acesta este un dosar de lovire. Atat? Se refera la persoana domnului Dumitru Buzatu, pe care il cunoaste din anul 1992. S-a spus aici ca dl. Dumitru Buzatu reprezinta un pericol pentru societatea vasluiana; sa nu ia legatura cu x, sa ne ia legatura cu y; a citit referatul Ministerului Public, pe care il considera neconcludent din punctul meu de vedere. si asa cum a spus si colegul sau, nu vad de ce ar trebui asa o masura excesiva care se cere prin acel referat de arestare preventiva. Din punctul lor de vedere, aceasta masura este super excesiva. Cel mult cel mult un control judiciar. stim cu totii de aici din sala, profesionisti ai dreptului, ce inseamna control judiciar; ce ar insemna arestul preventiv? Asa cum a precizat si onoratul sau coleg, dl. Buzatu, nascut in 12/08/1955, 68 de ani, dependent de insulina, diabetic si cateva alte afectiuni. Ar insemna ca in seara asta, cam intr-o ora şi jumatate, dl. Dumitru Buzatu sa fie la programul de seara, sa fie bagat in portie la rest. Nu crede ca este necesar o asemenea masura atat de restrictiva. Dosarul este la inceput, pana se ajunge la fond, daca se ajunge. Deci, din punctul sau de vedere, nu se justifica aceasta masura deosebit de excesiva; se discuta de foarte multe ori, de proportionalitate. E un cuvant despre care toti, de aici, profesionisti ai dreptului, putem sa scriem trei carti despre cuvantul proportional. Ce este proportional cu ce? Infractiunea, cu pedeapsa, sa zicem. Dar din punctul lor de vedere, luarea masurii arestului preventiv nu se justifica sub nicio forma. Se afla in aceasta sala de la ora 18:00, s-a uitat in ochii domnului Dumitru Buzatu şi nu a vazut, din punctul sau de vedere, face o mica paranteza, totusi, practica avocatura din anul 1998, si nu a vazut in ochii domnului Dumitru Buzatu si ochi nu il inseala nici cea mai mica, sa zicem, dorinta de a parasi judetul, tara n-am vazut; de la ora 18:00 si pana la inceperea şedintei a stat de vorba impreuna cu onoratii sai colegi; a stat de vorba cu dl. Dumitru Buzatu si nu a vazut vreo licarire sa plece, sa fuga. Din anul 1998 nu a dat gresit. Are 68 de ani, unde sa se mai duca? Prin urmare, considera ca aceasta masura a arestului preventiv este excesiva si asa cum a subliniat si onoratul sau coleg, crede ca aceasta masura a controlului judiciar este proportionala cu fapta comisa si indeplineste toate masurile legale cerute de lege.
Inculpatul Buzatu Dumitru, avand ultimul cuvant, arata ca nu are nimic de adaugat”.

Declaratiile date de Dumitru Buzatu la DNA

“Procedand la cercetarea acestei genti si la individualizarea sumei de bani identificate am constatat ca in interior se afla suma totala de 1.250.000 de lei, compusa din 2500 bancnote cu cupiura de 500 de lei fiecare.
Cu privire la aceasta geanta si la suma aflata in interior, dl BUZATU Dumitru precizeaza urmatoarele:
(…) Aceasta geanta si suma de bani din interior imi apartine, sunt bani din economiile mele(…).
Fiind audiat in cauza, BUZATU Dumitru a declarat in esenta ca presiunile pe care le-a exercitat asupra functionarilor responsabili de implementarea proiectelor desfasurate de catre Consiliul Judetean Vaslui a fost una intensa dar justificata de faptul ca data implementarii proiectelor era una limita si exista riscul ca Consiliul Judetean Vaslui sa piarda finantarea cu obligatia acestuia sa asigure fondurile implementarii din bugetul propriu lucru care era imposibil.
Totodata BUZATU Dumitru mai declara faptul ca in urma cu aproximativ doua sau trei saptamani s-a intalnit cu numitul SAVIN EMIL in parcarea Consiliului Judetean Vaslui caruia i-a solicitat suma de 125.000 lei ca imprumut. Acesta a fost de acord iar in cursul zilei de 22.09.2023 s-a deplasat in localitatea Carja din judetul Vaslui unde se afla un iaz de pescuit si s-a intalnit cu niste prieteni si inclusiv cu Savin Emil. Acesta i-a dat o geanta de culoare maro in care a crezut ca se afla suma de bani solicitata ca imprumut si ulterior dupa ce a fost oprit de politie si procuror a constatat ca in geanta se afla suma de 1.250.000 lei suma pe care nu a solicitat-o niciodata ca imprumut”.

Motivarea privind arestarea lui Buzatu

“Apararile inculpatului conform carora suma de bani pe care a primit-o de la colaboratorul cu identitate reala ar fi insemnat un imprumut asupra caruia convenisera anterior, nu pot fi primite. Lasand la o parte reactia imediata a inculpatului care, cu ocazia realizarii flagrantului, a spus organelor de urmarire penala ca banii ii apartin si reprezinta economii personale, ipoteza acordarii unui imprumut de catre Savin Emil inculpatului, in conditiile in care relatiile dintre cei doi erau tensionate nu este credibila. Din actele dosarului, rezulta foarte clar ca Savin Emil era indignat ca nu reuseste sa incasase o suma foarte mare de bani, esentiala pentru buna functionare a societatii pe care o controleaza, firma sa fiind in pericol de faliment. Decontarea sumei pretinse de catre S.C SORAGMIN S.R.L a intarziat din anul 2021 pana in anul 2023, fapt ce a dus la deteriorarea relatiei dintre cei doi. Prietenia veche cu Savin Emil, pe care o invoca inculpatul, este mai putin probabil ca ar fi putut sa reziste in aceste conditii, indignarea acestuia din urma culminand chiar cu denuntul formulat la DNA.
Prelungirea termenului de plata a sumei de bani datorate, ridica suspiciuni suficiente pentru a ne convinge ca aceasta conduita a inculpatului a urmarit constrangerea reprezentatului S.C SORAGMIN S.R.L sa-i achite o suma de bani necuvenita, iar dupa ce s-a asigurat de cooperarea acestuia, a urmat o accelerare a procedurilor cu presiuni puse asupra persoanelor implicate. Inculpatul nu avea atributii de serviciu in ce priveste receptia şi constatarea calitatii lucrarilor efectuate, iar presiunile exercitate asupra celor cu astfel de atributii se exercitau prin prisma relatiilor de subordonare existente in cadrul institutiei pe care inculpatul o conducea. Din procesele verbal de redare, nu rezulta niciun fel de luare de pozitie a acestor subordonati fata de cerintele sefului lor direct, chiar daca lucrarile nu au fost executate cu rapiditatea ceruta.
Explicatiile date de inculpat procurorului conform carora accelerarea procedurilor de decontare a lucrarilor a fost determinata de apropierea termenului limita care ar fi dus la pierderea fondurilor europene, pot fi avute in vedere la stabilirea situatiei de fapt, insa nu pot justifica primirea banilor necuveniti. Cu ocazia desfasurarii flagrantului, asupra inculpatului a fost identificata suma de 1250000 lei, suma de o valoare extraordinar de mare, indiferent de mediul sau persoanele la care ne raportam”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *