Cercetați pentru evaziune fiscală și trafic de influență
Două persoane au fost reținute în urma unor flagrante succesive, organizate de procurorii DNA, pentru trafic de influență. Surse judiciare au confirmat că cei doi au cerut 500.000 de euro pentru intervenția într-un dosar penal. Din această sumă, s-au plătit deja 50.000 de euro ca avans. Investigația se leagă de numele lui Nicu Mihai Goangă, inculpat într-un dosar instrumentat de DNA pentru evaziune fiscală și coordonarea unei rețele de firme de ride-sharing cu peste 1.000 de șoferi plătiți la negru.
Anchetatorii suspectează că Goangă a orchestrat, împreună cu alte cinci persoane, un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat, producând un prejudiciu de peste 49 de milioane de lei. Sistemul implica înființarea și folosirea unor firme de transport alternativ pentru a evita plata obligațiilor fiscale.
500.000 de euro pentru „iertare” și promisiuni false
Cazul a fost demascat după ce un apropiat al lui Goangă a fost contactat de un bărbat care pretindea că are influență în DNA. Acesta i-a promis că îl va ajuta să scape de dosar în schimbul unei sume uriașe de 500.000 de euro, solicitând inițial un avans de 50.000 de euro ca garanție. Omul a informat imediat DNA, care a organizat un flagrant împreună cu persoana contactată.
Primul flagrant l-a vizat pe un complice al traficanților de influență, care ulterior a colaborat cu autoritățile pentru prinderea principalului suspect. Ambii au fost reținuți și urmează să fie aduși în fața judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.
Firme-fantomă și șoferi plătiți la negru
Schema pusă în practică de Goangă și grupul său presupunea folosirea mai multor firme-fantomă, pe care aceștia le înființau și le foloseau pentru activități de transport alternativ. Conform anchetatorilor, suspecții recrutau șoferi cărora le solicitau să încheie contracte de comodat pentru a-și ceda autoturismele în mod gratuit. Firmele obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înregistrau șoferii pe platformele de ride-sharing.
Odată începută activitatea, șoferii primeau sumele încasate de pe platforme, după ce inculpații își opreau un comision între 8% și 12%. În lipsa contribuțiilor fiscale, șoferii beneficiau de venituri net superioare celor obținute legal, dar fără protecție socială sau asigurări. Restul sumelor erau retrase din conturi de către administratorii firmelor, care își însușeau banii.
Rotirea firmelor pentru a eluda autoritățile fiscale
Suspecții evitau atenția fiscului printr-o metodă simplă, dar eficientă: activitatea fiecărei firme dura doar până în momentul în care aceasta intra în vizorul autorităților fiscale. După aceea, întreaga operațiune era mutată pe o altă societate nou-înființată, iar schema era reluată. Această rotire constantă a firmelor le-a permis inculpaților să rămână sub radar pentru o perioadă semnificativă.
În total, autoritățile estimează că rețeaua a produs un prejudiciu de peste 49 de milioane de lei prin evaziunea obligațiilor fiscale aferente colaborării cu cei 1.000 de șoferi.
Procurorii DNA demască mecanisme complexe de fraudă
Acest caz scoate în evidență nu doar dimensiunea corupției, ci și creativitatea infractorilor în a exploata lacunele legislative și a abuza de încrederea celor din jur. Procurorii DNA au acționat prompt, folosind metoda flagrantului pentru a demonstra veridicitatea acuzațiilor. În continuare, suspecții urmează să răspundă în fața instanțelor pentru acuzațiile de trafic de influență și evaziune fiscală.
Cazul ridică și întrebări importante despre reglementările din industria transportului alternativ și despre măsurile care pot fi luate pentru a preveni astfel de fraude în viitor.
