Comentariile lui Florin Cîțu despre ratingul Fitch
Fostul prim-ministru Florin Cîțu a discutat despre decizia agenției de rating Fitch de a menține România la calificativul „BBB-”, cu o perspectivă negativă. Cîțu subliniază că evaluarea trebuie interpretată corect, dincolo de formulările tehnice. Într-o postare pe rețelele de socializare, Cîțu își organizează analiza sub titlul „The Good, The Bad & The Ugly — Cum citim corect ratingul Fitch pentru România”. El avertizează că situația economică a țării este mult mai precar decât ar putea părea la prima vedere.
Investment Grade – O situație fragilă
Cîțu arată că menținerea ratingului în categoria „investment grade” este un aspect pozitiv, însă semnalează că România se află la limita inferioară a acestei categorii. „România e încă investment grade (BBB-). Încă avem acces la finanțare relativ normală și o bază extinsă de investitori instituționali care pot achiziționa titluri românești. Însă, să nu ne înșelăm: suntem elevul care trece clasa doar pentru că școala are nevoie de subvenția pe elev”, declară fostul prim-ministru.
Impactul inflației asupra economiei
Conform lui Cîțu, actualul statut permite României să se împrumute în condiții acceptabile, dar marja de siguranță este extrem de redusă. El sugerează că menținerea calificativului nu trebuie privită ca un indicator de stabilitate durabilă, ci mai degrabă ca o toleranță temporară din partea piețelor. Cîțu argumentează că realitatea macroeconomică este mult mai critică decât ceea ce sugerează simpla menținere a ratingului. „Realitatea macroeconomică este serioasă: inflația se apropie de 10%. Banca Națională a României trebuie să intervină mai activ — este singura instituție cu mandat de a stabiliza prețurile și, în ultimii cinci ani, a ratat constant ținta, privind cu indiferență cum economiile populației se diminuează”, afirmă Cîțu.
Creșteri de taxe și efectele acestora
El subliniază că economia a fost afectată de creșterile de taxe și de intervențiile ample din perioada 2022-2026, pe care le consideră măsuri aplicate „cu forța”. Cîțu consideră că aceste măsuri au tratat simptomele prin supraimpozitare, dar au sufocat motorul de creștere economică. „Rezultatul? Deficite gemene, atât bugetar cât și extern, iar dobânzile au devenit o povară în bugetul național”, susține fostul prim-ministru.
Riscurile retrogradării la statutul de junk
Cîțu avertizează că România se află pe marginea retrogradării la categoria „junk”, iar perspectiva negativă sugerează un risc real de degradare. El explică: „Suntem la ultimul pas înainte de a deveni junk. La BBB-, un outlook negativ înseamnă că retrogradarea nu mai este o teorie, ci un risc imediat”. Fostul prim-ministru detaliază că o retrogradare ar determina vânzări masive de titluri românești din partea investitorilor instituționali majori.
Impactul asupra investitorilor
„Odată ajunși acolo, fondurile mari de pensii și investitorii importanți vor fi obligați să vândă titlurile românești, provocând un exod de capital”, avertizează Cîțu. El afirmă că agențiile de rating nu au acționat ca avertizori timpurii, ci mai degrabă ca „constatatori”. Cîțu subliniază: „Agențiile de rating nu sunt avertizori – deși pretind acest lucru în discursul public. În realitate, ele sunt doar constatatori”.
Critici aduse agențiilor de rating
Cîțu menționează că în 2024 agențiile au fost indulgente cu guvernul, ignorând semnalele de deteriorare fiscală. El discută despre „construcția bugetului pe baze nerealiste”, despre creșterea cheltuielilor rigide și despre contextul electoral care face improbabilă orice ajustare fiscală semnificativă. „Fitch a trecut la perspectiva negativă doar după ce deficitul a crescut brusc. Aceasta nu este o alertă timpurie. Este o etichetă pe un certificat de deces financiar”, scrie el.
Responsabilitatea agențiilor de rating
Cîțu menționează că agențiile nu pătimesc consecințe pentru întârzierile în reacție, în timp ce costurile sunt suportate de economie și de populație. „Ele încasează comisioane, iar efectele negative rămân la investitori, la fondurile de pensii și, în final, la cetățeni – sub formă de dobânzi mai mari, taxe noi și recesiune”, adaugă fostul premier.
Necesitatea reformelor clare
Cîțu consideră că analiza Fitch trebuie privită cu precauție, iar măsurile adoptate din vara lui 2025 nu au îmbunătățit situația economică. „‘Soluțiile’ implementate din vara lui 2025 nu doar că n-au ajutat, dar au agravat vizibil problemele economice”, declară el. El sugerează că agențiile de rating ar trebui să asocieze perspectivele negative cu praguri și condiționalități clar definite: „Dacă agențiile vor să fie cu adevărat utile, trebuie să impună limite fiscale stricte, termene și consecințe clare în cazul neîndeplinirii reformelor”.
Ajustările economice inevitabile
Florin Cîțu avertizează că amânarea reformelor va face ca ajustările economice să fie inevitabil mai costisitoare. „Dacă nu se iau măsuri imediate, guvernele vor continua să câștige timp, iar corecția finală va deveni, cu fiecare lună de întârziere, din ce în ce mai dureroasă pentru noi toți”, concluzionează el.
