septembrie 10, 2024

Gorghiu stabilește sancțiuni pentru cei condamnați care părăsesc țara – ei ar putea fi considerați evadați. Propunerea a ajuns la CSM

Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, a anunțat că a transmis spre consultare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o propunere de lege menită să “descurajeze sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate”. Această propunere legislativă stipulează că, în cazul unei persoane condamnate la închisoare cu executare, o pedeapsă suplimentară pentru evadare ar trebui adăugată la pedeapsa deja stabilită, dacă respectiva persoană nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a-și începe pedeapsa.

“România nu a fost niciodată pasivă în ceea ce privește acest subiect al extrădării fugarilor și ne-am concentrat constant pe soluțiile legislative. De exemplu, am prezentat CSM un nou proiect și sperăm să obținem o opinie favorabilă pe această inițiativă. Este vorba despre un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. În limba română, ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că persoana care a fost condamnată la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a-și începe pedeapsa, va primi o pedeapsă suplimentară pentru evadare”, a declarat Alina Gorghiu, într-o conferință de presă susținută marți la sediul PNL Călărași, potrivit news.ro.

Ministrul Justiției a adăugat că acesta este un proiect pe care l-a prezentat pentru a obține un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii și că “în funcție de ce spun colegii din CSM, vom decide introducerea acestuia în procedură”. Nu sunt mulți cei care evadă, dar sunt vizibili.

Senatorul PNL a menționat că “deși sunt foarte puține persoane condamnate în România care aleg jurisdicții străine, și sigur aleg și prevederile legislației altor state pentru a nu executa pedeapsa în sistemul penitenciar românesc, unele cazuri sunt de notorietate și atunci senzația este că sunt foarte mulți cei care pleacă în străinătate și își executa pedeapsa acolo”.

“Condițiile de detenție din România au fost principalul argument folosit până acum de acești fugari pentru a executa pedeapsa în alt stat. Nu suntem singurul stat în această situație. Mai sunt și alte state din Uniunea Europeană cu situații similare. De aceea, vă rog să îmi permiteți să vă dau câteva detalii despre modul în care încercăm să consolidăm cooperarea judiciară cu aceste state. În primul rând, trebuie să știm cu toții că responsabilitatea pentru emiterea și executarea mandatului european de arestare aparține exclusiv instanțelor de judecată. Rolul Ministerului Justiției este limitat doar la facilitarea comunicării, asistării și sprijinirii autorităților judiciare române și străine în emiterea acestui mandat european de arestare”, a completat Gorghiu.

Ea a adăugat că, în perioada 14-20 iulie 2023, polițiștii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare, iar 231 de persoane căutate de autoritățile române au fost identificate de partenerii străini pe teritoriul lor, în decursul acestei săptămâni.

“Vă dau câteva date statistice ca să puteți înțelege dimensiunea acestui fenomen. În acest moment, în timp ce țin această conferință de presă la Călărași, România nu mai înregistrează niciun refuz cu privire la extrădarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Toate cele pe care le-am menționat, cu care anterior au fost anumite probleme, ne asigură extrădarea cetățenilor de pe teritoriul lor. În ceea ce privește fugarii din Italia, despre care s-a discutat destul de mult în spațiul public, pot să vă spun că România și-a îndeplinit obligațiile care decurg din relația bilaterală de cooperare judiciară și a respectat principiul reciprocității și vreau să vă dau câteva cifre și aici, pentru a înțelege mai bine situația. Un număr de 72 de persoane au fost predate în 2020, 80 de persoane predate în 2021, 86 de persoane predate în 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 de zile”, a mai spus Alina Gorghiu.

Contacte cu autoritățile italiene

Ministrul Justiției a adăugat că a transmis o scrisoare omologului său italian pe 11 iulie, propunând un dialog tehnic și politic bilateral pe tema extrădării fugarilor, astfel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul dorit.

“În contextul acestor demersuri diplomatice pe care le-am făcut privind extrădarea fugarilor, la mai puțin de o lună de când am preluat mandatul de ministru al Justiției, mai exact pe data de 11 iulie, am trimis o solicitare omologului meu italian, ministrul Justiției din Italia, o scrisoare

în care i-am propus să avem un dialog tehnic și politic pe această temă, astfel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul la care ne dorim să fie. De altfel, la ultimul Consiliu JAI informal, secretarul de stat a discutat cu partea italiană despre acest lucru și am primit asigurări că dialogul va avea loc curând și în parametrii pe care ni-i dorim. În scrisoare am propus crearea unui grup de lucru bilateral care să se dedice dezvoltării și îmbunătățirii cooperării judiciare în materie penală, cu siguranță urmând să fie constituit acest grup din experți și reprezentanți ai autorităților centrale”, a declarat Gorghiu.

“Vreau să știți că în 2021 legea italiană s-a schimbat”, a continuat ministrul Justiției.

“Italia a parcurs un proces relativ lung pentru modificarea legislației pentru a ajunge la această decizie cu privire la mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre. Există, după cum știți, nume sonore care au părăsit țara. Nu vreau să discut despre nume specifice, pentru că vă asigur că Ministerul Justiției și România acționează în același mod, indiferent de numele persoanei respective, și acționăm pe toate fronturile pentru a-i aduce înapoi”, a încheiat Gorghiu.

https://www.facebook.com/watch/?v=198380262954222

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *