Considerații generale asupra sănătății finanțelor publice
Analiza sănătății finanțelor publice ale unei țări implică studierea unor indicatori esențiali, incluzând cheltuielile, veniturile și soldul bugetar efectiv. Acești indicatori variază de la aspecte simple, cum ar fi cheltuielile și veniturile, până la cele mai tehnice, cum ar fi deficitul bugetar. Acesta din urmă este important deoarece influențează proporția datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul, inclusiv variabile ca deficitul bugetar structural sau cel corectat cu absorbția.
Politica fiscală și reacțiile acesteia
Pentru a evalua sănătatea financiară a unei țări, este crucială estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscal-bugetare. Aceasta reprezintă un model care ilustrează comportamentul decidenților de politici fiscale în raport cu diferitele influențe externe sau dezechilibre. De asemenea, se poate analiza eficiența stabilizatorilor automați, adică cum acestea funcționează în cadrul politicii fiscale a unei țări.
Deficitul bugetar și evaluarea sa
Deficitul bugetar nu poate fi evaluat ca fiind mare sau mic izolat, ci trebuie corelat cu alți indicatori macroeconomici. Un deficit nesustenabil va determina o creștere a datoriei guvernamentale. În plus, în cazul în care există un deficit extern semnificativ, acest lucru poate crea un cerc vicios între deficite și datorii, afectând negativ creșterea economică.
Impactul veniturilor bugetare scăzute
Veniturile bugetare scăzute, împreună cu cheltuieli rigide, pot duce la persistența unor deficite nesustenabile și la restricții fiscale severe. Aceasta înseamnă că factorii de decizie în politica fiscal-bugetară vor avea o marjă de manevră foarte limitată. În contrast, un deficit primar generat în mare parte de investiții prioritizate beneficiază de efecte multiplicative pozitive, care pot contribui la îmbunătățirea convergenței economice cu țările dezvoltate.
Structura deficitului bugetar
Este esențial să analizăm structura deficitului bugetar, deoarece aceasta poate influența semnificativ stabilitatea financiară. Prin urmare, o analiză detaliată a indicatorilor de sustenabilitate fiscal-bugetară ne va ajuta să identificăm problemele structurale. De asemenea, vom discuta despre principalele cauze care au dus la creșterea deficitului bugetar în ultimul an și vom propune soluții pentru o consolidare fiscal-bugetară mai calitativă.
Deficitul bugetar al României în context european
Conform primelor date publicate de Eurostat pe 22 aprilie 2025, România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Altele dintre țările cu deficite mari includ Polonia, cu 6,6%, Franța, cu 5,8% și Slovacia, cu 5,3% din PIB. În total, 21 dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene au avut deficite bugetare anul trecut, iar 12 dintre acestea au raportat deficite de 3% sau mai mari din PIB.
Compararea dinamicii deficitului bugetar
Analiza dinamică a deficitului bugetar din 2024 comparativ cu 2023 relevă o deteriorare a situației în jumătate dintre țările Uniunii Europene. În cazul României, deficitul a crescut cu 2,7 puncte procentuale, urmat de Austria, cu 2,1 pp, și Croația, cu 1,6 pp. Aceste date arată o tendință îngrijorătoare, ce necesită o evaluare atentă.
Implicarea cheltuielilor publice și a veniturilor
Cauzele creșterii deficitului bugetar pot fi diverse, dar se pot remarca mai ales efectele negative ale cheltuielilor publice excesive, în raport cu veniturile structurele care, în mod constant, rămân scăzute. Această disproporție va conduce la un mediu fiscal nesustenabil și va limita opțiunile de intervenție ale autorităților.
Perspective pentru viitorul fiscal
Abordarea unei consolidări fiscale adecvate va necesita o coordonare eficientă între cheltuielile publice și veniturile generate. Investițiile rămân esențiale nu doar pentru reducerea deficitului, ci și pentru sporirea competitivității economiei naționale în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Este imperios să se acționeze cu concretețe asupra acestui aspect în conformitate cu angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene prin Planul Bugetar Structural 2025-2031.
Priorizarea investițiilor
Investițiile trebuie să fie prioritizate nu doar ca soluție de încurajare a creșterii economice, ci și ca parte a strategiei de consolidare fiscală pe termen lung. O concentrare pe proiecte cu efecte pozitive asupra PIB-ului va aduce beneficii economiei naționale și va contribui la o stabilitate fiscală durabilă. Astfel, țara poate spera la o convergență favorabilă cu economiile europene mai dezvoltate, generând un impact semnificativ asupra bunăstării cetățenilor.
De ce crește deficitul bugetar în România
În România, deficitul bugetar se adâncește din mai multe motive, unele având rădăcini în evenimente internaționale recente, cum ar fi conflictul din Ucraina. Aceste efecte negative se resimt și în alte țări din regiune, precum Polonia, Bulgaria, Lituania și Slovacia.
Analiza deficitului bugetar structural al României în context european
Conform celor mai recente date oficiale publicate de AMECO, 19 din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene nu îndeplinesc criteriul de sustenabilitate pentru deficitul bugetar structural. Aceasta indică o capacitate financiară scăzută pentru a face față nevoilor tot mai mari pentru înzestrarea militară și pentru a contracara efectele îmbătrânirii populației.
Estimările deficitului bugetar pentru stabilizarea datoriei publice
Estimările privind deficitul bugetar necesar pentru a stabiliza raportul datoriei guvernamentale la PIB sugerează că, în cazul României, acest deficit ar urma să fie de 3,6% din PIB în 2025, un nivel sub ținta de 7% din PIB stabilită de Planul Național Bugetar Structural. În Polonia, acest nivel este estimat la 4,3%, în timp ce în Slovacia și Ungaria, se așteaptă să fie de 4,2% și 3,8% din PIB, respectiv.
Cauzele creșterii deficitului bugetar în 2024
Proiecțiile arată o creștere a deficitului ESA de la 6,6% din PIB în 2023 la 9,3% din PIB în 2024, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. Aceasta evaluează un deficit suplimentar de 57-59 miliarde lei. În anul 2024, veniturile totale din PIB rămân constante, dar cheltuielile cresc, iar principalele surse ale acestei creșteri sunt diversele investiții și măsuri luate în sectorul public.
Componenta cheltuielilor publice
Cheltuielile au crescut cu 2,7-2,9 puncte procentuale din PIB, derivând din surse precum: investiții interne mai mari cu 1,8 puncte procentuale, o creștere a salariilor în sectorul bugetar cu 1 punct procentual, și reformarea pensiilor, însoțită de indexarea acestora, adăugând încă 1 punct procentual. De asemenea, costurile cu dobânzile au crescut cu 0,4 puncte, influențate de evenimente externe.
Impactul fondurilor europene asupra deficitului
Se estimează că fondurile europene vor fi cu 1,5 puncte procentuale din PIB mai mici în 2024 comparativ cu 2023. Acest aspect este rezultatul finalizării programării fondurilor unice în 2020-2021, iar 2024 marchează începutul unui nou exercițiu multianual. Această scădere a fondurilor europene creează o presiune suplimentară asupra bugetului.
Investițiile publice și reforma pensiilor
Deficitul crescut reflectă un efort semnificativ de a investi în infrastructură, ajungând la 120 miliarde lei în investiții publice, dublu față de anii anteriori. În plus, reformele din domeniul pensiilor și majorările salariale în sectorul public, în special pentru profesori și personal din sănătate, contribuie la creșterea cheltuielilor.
Impactul dobânzilor în contextul economic actual
Creșterea dobânzilor, exacerbata de efectele conflictului din Ucraina, reprezintă o altă provocare în administrația financiară a României. Aceste dobânzi au crescut semnificativ în ultimii ani, îngreunând și mai mult situația fiscală, nu doar în România, ci și în alte țări din regiune.
Deciziile guvernului în fața provocărilor economice
În fața acestor provocări, Guvernul român va trebui să decidă asupra priorităților bugetare. Se pune întrebarea dacă ar trebui să renunțe la creșterea investițiilor publice, având în vedere că majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se confruntă cu o încetinire economică. De asemenea, există o dezbatere cu privire la stimularea economică a companiilor și contribuabililor, care ar putea reprezenta 6-8% din PIB.
Astfel, România se află într-o situație complexă în care trebuie să jongleze cu investițiile, reforma bugetară și provocările externe pentru a asigura stabilitatea economică și sustenabilitatea deficitului bugetar.
Investițiile în educație și sănătate
La creșterea atenției investite în educație și sănătate, este important să ne întrebăm despre impactul acesteia asupra veniturilor în aceste domenii esențiale. De asemenea, se pune problema dacă ar trebui să se acorde aceeași importanță cheltuielilor militare, conform angajamentelor asumate în cadrul NATO. În același timp, se discută despre oportunitatea de a nu mai cofinanța proiectele financiare din fonduri europene destinate infrastructurii României.
Reforma sistemului de pensii
Un alt aspect vital se referă la implementarea reformei legii pensiilor, care ar include recalcularea unor pensii deja existente. Este esențial să ne întrebăm dacă procentul alocat pensiilor private a fost crescut și dacă astfel se respectă angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Totodată, este necesar să fie examinată asistența oferită Republicii Moldova și Ucrainei.
Povara fiscală și impactul său economic
De asemenea, avem de-a face cu problema creșterii poverii fiscale, în special pentru contribuabilii care își plătesc corect impozitele. Se ridică întrebarea dacă ar fi fost mai benefic pentru economia României să adopte o abordare fiscală contracționistă, dată fiind recesiunea sau scăderea ratei de creștere economică din ultimii doi ani. Această perspectivă este destul de complexă, dat fiind că datoriile din pandemie au necesitat o finanțare substanțială.
Creșterea deficitului bugetar
Deficitul bugetar a crescut în România, justificându-se prin necesitatea de a finanța cheltuieli esențiale și de a moderniza țara. Este imperativ ca Guvernul să acționeze pentru reducerea treptată a deficitului public, conform angajamentelor stipulate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, care prevede ajustări pe o perioadă de șapte ani, convenite cu instituțiile europene.
Consolidarea fiscal-bugetară
Soluțiile propuse pentru consolidarea fiscal-bugetară se concentrează pe crearea unor măsuri calitative, cu un accent deosebit pe eficiența cheltuielilor. În acest sens, Legea 296, care vizează reducerea cheltuielilor în toate autoritățile publice și companiile de stat, a fost un pas esențial. De asemenea, OUG adoptată în decembrie 2024, prin care se preconizează măsuri de consolidare fiscală echivalente cu 1,9% din PIB, este un alt exemplu al eficientizării costurilor.
Implementarea reformei fiscale
Consolidarea fiscală nu trebuie să se limiteze la simpla reducere a cheltuielilor. Reformele fiscale sunt necesare pentru a încadra România în media veniturilor din bugetul altor state din Europa Centrală și de Est. Digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) ar trebui să contribuie la sporirea gradului de colectare a veniturilor și la combaterea evaziunii fiscale, iar primele rezultate ar trebui să fie vizibile începând cu acest an.
Stimularea creșterii economice
România trebuie să se concentreze pe stimularea creșterii PIB-ului prin crearea de proiecte de investiții sustenabile. Este esențial să se distingă între consolidarea cantitativă, care poate conduce la recesiune, și consolidarea calitativă, bazată pe reforme profunde și investiții substanțiale. În aceasta linie, fiecare leu investit trebuie să fie evaluat în funcție de impactul său economic.
Investițiile prioritizate
În ultimii ani, țara a mizat pe realizarea unor investiții prioritizate, având un impact multiplicator semnificativ asupra economiei. Este crucial ca România să implementeze schemele de ajutor de stat planificate, cum ar fi cele destinate sectorului industrial și stimulării investițiilor. De exemplu, alocarea de 1 miliard de euro pentru sprijinul marilor industrii este un pas important pentru o dezvoltare economică echilibrată.
Execuția bugetară și investițiile publice
Guvernul României a alocat, pentru anul 2025, peste 100 miliarde lei din buget pentru investiții. Conform prognozelor, execuția bugetară din 2024 ar trebui să arate investiții publice de 120 miliarde lei, ceea ce este semnificativ comparativ cu anii anteriori. Proiecția pentru anul următor subliniază o tendință de continuare a încurajării investițiilor publice.
Respectarea regulilor privind finanțele publice
Anul 2023 și 2024 evidențiază respectarea normelor privind finanțele publice sustenabile. Investițiile din 2023 au depășit deficitul bugetar primar, ceea ce demonstrază un angajament față de investiții esențiale în infrastructură. Opt aici este ca, în 2024, 80% din deficitul bugetar să fie direcționat către investiții publice.
Outlook pentru anul 2025
Pentru anul 2025, ajustările planificate vor trebui să continue să sprijine diviziunea investițiilor publice masive și respectarea standardelor fiscale. Efectele pozitive ale acestor investiții sunt așteptate să contribuie la o creștere economică sustenabilă și să sprijine convergența României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană. Aceasta abordare va asigura o mai bună sustenabilitate fiscal-bugetară pe termen lung.
