Ratingul Fitch pentru România
Agenția de rating Fitch a decis, vineri, să mențină ratingul de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) al României la nivelul „BBB-”, cu o perspectivă negativă. Acesta este un indicator de risc pentru investitori, fiind la limita recomandată pentru investiții.
Factorii care susțin ratingul
Potrivit comunicatului emis de Fitch, ratingul „BBB-” al României se bazează pe integrarea în Uniunea Europeană și pe fluxurile de capital asociate, care au contribuit la convergența veniturilor și la accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței sunt superioare mediei pentru categoria „BBB”. Totuși, aceste puncte forte sunt compensate de deficitele bugetare și de cont curent ridicate și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică, precum și de un nivel destul de crescut al datoriei externe nette.
Perspectiva negativă
Perspectiva negativă exprimă deteriorarea continuă a finanțelor publice, ca urmare a deficitului bugetar mare, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportată la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, ce urmează să ducă la o îmbunătățire semnificativă în 2026, deși bugetul pentru acel an nu a fost încă aprobat. Fitch subliniază că există riscuri considerabile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, cauzate de o creștere economică slabă, provocări în implementare, oboseala fiscală și tensiuni interne în cadrul coaliției guvernamentale.
Deficit în scădere
Fitch notează că, sub conducerea noului guvern Bolojan, măsuri precum creșterea TVA din august 2025 au contribuit la tendința de scădere a deficitului bugetar de la valori record. Datele preliminare indică un deficit de 7,7% din PIB în 2025, iar estimările sugerează că deficitul bugetar ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea conduce la o reducere cu aproape 2 puncte procentuale din PIB al deficitului ESA în 2026. Totuși, rămân incertitudini privind consolidarea fiscală în 2027 și ulterior, date fiind schimbările așteptate la nivelul leadership-ului și alegerile din 2028.
Creșterea datoriei publice
Datoria publică brută a României a crescut rapid în ultimii doi ani, fiind estimată la aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025, depășind media „BBB” de 56%. Se estimează o creștere a raportului datorie/PIB la 63% în 2027, iar fără măsuri suplementare, se preconizează că acest raport va continua să crească.
Performanța economică
Creșterea PIB-ului a fost sub 1% în 2025 din cauza majorării consolidate a fiscalității și a cererii externe slabe. Previziunile indică o menținere a creșterii sub potențialul de 2% până în 2027, având în vedere așteptările privind înăsprirea politicii fiscale. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an, influențat de reducerea veniturilor reale disponibile, în timp ce investițiile vor crește datorită sprijinului din partea fondurilor europene.
Inflația crescută
Inflația ridicată este un alt factor care afectează ratingul României, agravat de efectele temporare ale majorării TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Inflația a depășit, timp de cinci ani, ținta de 2,5% +/-1pp stabilită de Banca Națională a României, iar media inflației pentru perioada 2024-2026 este dublă în raport cu media „BBB”.
Contextul politic
Instabilitatea politică a scăzut semnificativ după alegerea președintelui Nicușor Dan și formarea unui guvern pro-european în 2025. Aceasta a facilitat adoptarea pachetelor de măsuri de consolidare fiscală. Totuși, tensiunile interne în cadrul coaliției, mai ales în contextul negocierilor pentru bugetul pe 2026, ar putea îngreuna adoptarea unor măsuri suplimentare de reducere a deficitului.
Deficitul de cont curent
Deficitul de cont curent a fost de aproape 8% din PIB în 2025, o creștere comparativ cu 6,7% în 2023 și semnificativ peste media „BBB” de 1%. Previziunile indică o scădere a acestuia la sub 7% din PIB în 2026, în principal datorită scăderii cererii de importuri.
Fondurile europene ca sursă de finanțare
Fondurile europene joacă un rol crucial în asigurarea accesului României la finanțare externă. Creșterea granturilor din cadrul Programului de Redresare și Reziliență și accesul la împrumuturi în condiții favorabile vor atenua presiunea asupra costurilor de finanțare și riscurile externe. Se estimează că nevoile de finanțare externa ale României vor scădea în 2026, dar țara rămâne expusă fluctuațiilor pe piețele internaționale.
Evaluarea guvernanței și a stabilității
România are un scor ESG de „5[+]”, ce reflectă stabilitatea politică, statul de drept și controlul corupției. Aceasta se bazează pe indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale, iar țara se situează la un rang moderat de 60%, indicând recente tranziții politice pașnice și un grad moderat de corupție și participare politică.
