Reprezentarea femeilor în politică în România
Raportul Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), publicat în 2025, relevă că România continuă să prezinte una dintre cele mai reduse proporții de femei în funcții politice din Uniunea Europeană, chiar înainte de alegerile din 2024 și 2025. Datele sugerează o situație îngrijorătoare pentru reprezentarea feminină la nivel politică.
Procentul femeilor în Parlament
Conform EIGE, femeile constituie doar 22% din totalul parlamentarilor români, un procent considerabil inferior mediei Uniunii Europene, care se ridică la 33,6%. România ocupă astfel antepenultimul loc în clasament, fiind depășită doar de Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%). În contrast, Finlanda atinge 46%, Suedia 44,8%, Danemarca 44,7% și Belgia 44,2%.
Ultimul loc la consiliile locale
În ceea ce privește consiliile locale, România se află pe ultima poziție din Uniunea Europeană, cu o reprezentare a femeilor de doar 8,9%. Procentul este cu mult sub cel al altor state membre precum Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media UE pentru reprezentarea femeilor în aceste structuri este de 34,9%, iar cele mai bune rezultate aparțin Finlandei (45%), Spaniei (42,8%), Suediei (42,5%) și Franței (42%).
Reprezentarea femeilor ca primari
În privința funcției de primar, procentele sunt similare. Numai 6,5% dintre primarii din România sunt femei, o diferență semnificativă față de media Uniunii Europene, care se află la 18,9%. Alte țări europene cu o low reprezentare feminină în rândul primarilor includ Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%). La polul opus, Finlanda se remarcă cu 39% femei primari, Suedia cu 36,9% și Țările de Jos cu 31%.
Reprezentarea în consiliile județene
Analizând reprezentarea femeilor în consiliile județene, România se situează și aici sub media europeană de 36,4%, cu doar 23,4%. Cele mai ridicate procente de femei în consiliile județene se regăsesc în Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%). În contrast, județele cu cea mai slabă reprezentare feminină sunt Mureș și Neamț, cu 8,6% fiecare, urmate de Brașov cu 11,4%.
Pozitia în Parlamentul European
Referitor la reprezentarea femeilor în Parlamentul European, România ocupă penultima poziție, cu doar 15,2% europarlamentari de sex feminin. Ultima clasată este Cipru, care nu are niciun europarlamentar femeie, toți cei șase europarlamentari fiind bărbați. Altele dintre țările UE cu o reprezentare scăzută sunt Malta (16,7%), Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%). Spre deosebire, media Uniunii Europene este de 38,6%, iar țările nordice cum sunt Suedia (61,9%) și Finlanda (60%) au proporții care depășesc chiar și numărul bărbaților, cu reprezentări paritare în Țările de Jos, Luxemburg și Spania (50/50).
Implicatii asupra democrației interne
Reprezentarea insuficientă a femeilor în funcții de decizie politică în România sugerează un deficit de democrație internă în partidele politice și o funcționare ineficientă a mecanismelor ce ar trebui să asigure egalitatea de șanse în accesul la putere. Această situație limitează pluralismul politic și diversitatea perspectivelor în procesul decizional, afectând calitatea politicilor publice și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor diverse ale societății.
Bariere structurale și culturale
Problematica reprezentării femeilor în politică evidențiază, de asemenea, persistența unor bariere structurale și culturale. Acestea includ stereotipurile de gen, normele sociale și manifestările de violență sau hărțuire de gen în spațiul politic. Analiștii Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) subliniază că astfel de obstacole nu doar că subminează participarea femeilor, dar afectează profund democrația și eficiența sistemului politic din România.
