Un proiect inovator în Stockholm
Într-un șantier activ din zona Sickla, în sudul Stockholmului, fostă zonă industrială, se derulează extinderea unui liceu parte a „celui mai mare proiect de lemn masiv din lume”, conform The Guardian. Deși lucrările sunt intense, șantierul se distinge printr-o atmosferă liniștită. Dezvoltatorul imobiliar suedez, Atrium Ljungberg, subliniază că, în loc de tumultul forajului sau al bătăilor în beton, aerul este impregnat de mirosul lemnului, care se regăsește în structura clădirii – de la grinzile și coloanele de glulam (lemn laminat lipit), până la plăcile din lemn laminat încrucișat (CLT) utilizate pentru pardoseli, tavane și scări.
Un mediu de lucru prielnic
Niklas Häggström, managerul de zonă al proiectului Atrium Ljungberg, a declarat: „Este un mediu de lucru fantastic – fără praf de beton și fără probleme legate de siliciu. Este curat și liniștit”. Proiectul Wood City se va extinde pe 25 de hectare, cu un total de 25 de cartiere. Primele clădiri sunt planificate pentru finalizare în 2025, iar următoarea etapă, care va include 2.000 de locuințe, se va încheia până în 2027. Chiar și în contextul unui proiect de amploare, utilizarea lemnului le permite celor de la Atrium Ljungberg să construiască 1.000 de metri pătrați pe săptămână, dublând astfel eficiența față de construcțiile din beton.
Obiectivele de sustenabilitate
Atrium Ljungberg își propune să devină neutru climatic până în 2030, un țel ambițios stabilit în 2022. Compania a menționat că utilizarea lemnului ca material structural poate reduce impactul asupra climei cu aproximativ 40%, o afirmație susținută de cercetătorii de la Universitatea Linköping. Angela Berg, director de domeniu la Atrium Ljungberg, a precizat că tranziția de la beton la lemn nu implică doar o schimbare tehnologică, ci și o modificare a mentalității: „Acest lucru influențează întreaga experiență urbană, de la materialele de pe fațade la spațiile verzi și modul în care oamenii interacționează cu mediul.”
Lemnul și emisiile de carbon
Studiile indică faptul că, dacă 80% din clădirile noi ar fi construite din lemn în loc de beton și oțel, industria construcțiilor din Europa ar putea compensa jumătate din emisiile sale. O clădire din lemn cu patru etaje poate absorbi până la 150 de tone de dioxid de carbon datorită capacității lemnului de a stoca CO2 provenit din copacii în creștere. În cadrul acestui proiect, lemnul nu va fi doar un material de construcție, ci va deveni parte integrantă a identității urbane. Arhitectul Oskar Norelius, de la White Arkitektur, a declarat: „Lemnul nu ar trebui să fie descoperit doar la interior, ci ar trebui să facă parte din experiența publică a străzii.”
Impactul psihologic al lemnului
Utilizarea lemnului în construcții oferă și beneficii psihologice considerabile. Oskar Norelius a explicat că lemnul reglează umiditatea interioară, creând un climat natural plăcut pe tot parcursul anului. Mai mult, studii recente sugerează că expunerea la lemn are efecte pozitive asupra stării psihice, reducând stresul, îmbunătățind concentrarea copiilor și accelerând recuperarea pacienților.
Inovația la nivel global
Proiecte similare în alte țări, precum Mjøstårnet din Norvegia și Gaia din Singapore, subliniază potențialul global al construcțiilor din lemn. Deși Suedia este lider în această mișcare, provocările persistă, inclusiv disputele legate de gestionarea pădurilor. Erik Serrano, profesor de mecanică structurală la Universitatea Lund, punctează: „Dacă reușim să respectăm aceleași standarde tehnice în ceea ce privește rezistența la sarcină, siguranța la incendiu, umiditatea și acustica, lemnul are un avantaj clar, deoarece provine dintr-un ciclu natural.”
Viziunea pentru viitor
La Sickla, Häggström a evidențiat importanța creării unui mediu de viață sustenabil: „Am considerat că arborii existenți făceau parte din identitatea locului. Nu este doar o chestiune de construcție durabilă – este vorba despre a crea un loc atractiv pentru comunitate.” În plus, reducerea emisiilor de carbon prin proiectul Wood City va exercita presiune asupra industriilor tradiționale, cum ar fi betonul, să inoveze, având potențialul de a transforma radical sectorul construcțiilor.
