Ucraina s-a aflat în situația de a depinde exclusiv de căile alternative oferite de Uniunea Europeană pentru a-și exporta cerealele. Asta după ce Rusia a luat hotărârea luna trecută de a se retrage din înțelegerea internațională care îi dădea Ucrainei posibilitatea să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, potrivit unui studiu realizat de Reuters.
Acest context a intensificat presiunile asupra Bruxelles-ului în încercarea de a echilibra asistența oferită Ucrainei cu cererile venite din cinci state din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Scopul este de a apăra piețele lor, extinzând interdicția asupra importurilor de cereale din Ucraina cel puțin până la finalul anului 2023. Înțelegerea actuală, menită să apere agricultorii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, expiră la 15 septembrie.
Datorită scutirii de taxe vamale din UE, cerealele ucrainene au un preț mai avantajos față de producția internă. Proximitatea geografică a Ucrainei și costurile mari de transport au cauzat o creștere remarcabilă a exporturilor de cereale către aceste cinci state în 2022 și la începutul lui 2023. Aceasta a produs perturbări în vânzări, a suprimat produsele locale pe anumite piețe de export, a scăzut prețurile și a determinat proteste din partea agricultorilor.
Potrivit Reuters, importurile de cereale ale Poloniei s-au triplat în 2022, ajungând la 3,27 milioane de tone. Din această cantitate, 75% reprezintă cereale ucrainene, în special porumb și grâu. Importurile au continuat să fie semnificative până în martie 2023.
România, un mare exportator de cereale din UE, a importat 3,2 milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina până în mai. Înainte de conflict, importurile României erau minime.
Cezar Gheorghe, de la firma de consultanță AGRIColumn, evaluează vânzările de cereale ucrainene în România la aproximativ 4,7 milioane de tone, subliniind că aceste importuri au persistat și după impunerea embargoului, în baza contractelor existente.
Ungaria importa anual doar 50.000 de tone înainte de conflict, dar în 2022, aceste importuri au crescut exponențial, ajungând la 2,5 milioane de tone, iar în 2023 la 300.000 de tone.
În Slovacia, importurile s-au multiplicat de zece ori în 2022, ajungând la 339.000 de tone. În mai, UE a permis celor cinci state să blocheze vânzările interne până la 5 iulie, termen extins ulterior până la 15 septembrie.
După implementarea embargoului, tranzitul a crescut semnificativ. De exemplu, tranzitul grâului ucrainean prin Polonia a ajuns la peste 90.000 de tone în iunie, față de 43.000-51.000 de tone în primele trei luni ale anului.
România a asigurat o mare parte din exporturile de cereale ale Ucrainei, cu 8,6 milioane de tone în 2022 și 7,5 milioane în prima jumătate a anului 2023.
Pe 19 iulie, cele cinci țări au solicitat extinderea embargoului. Decizia finală va fi luată în septembrie, bazându-se pe datele referitoare la recoltele de cereale, capacitatea de stocare și situația externă. Principalul criteriu va fi rentabilitatea rutelor terestre, denumite „Liniile de Solidaritate”. Ucraina estimează costurile suplimentare ale rutei de tranzit prin UE la 30-40 dolari pe tonă, iar tranzitul terestru prin Polonia costă cu 37 de euro mai mult pe tonă comparativ cu tranzitul prin portul Constanța, conform Viorel Panait, director la Comvex SA.
