Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » România are nevoie de importuri de gaze pentru a face față perioadei de ger

România are nevoie de importuri de gaze pentru a face față perioadei de ger

by Salut Iasi

Limitările României în Perioade de Ger Sever

România se confruntă cu restricții privind capacitatea de livrare a gazelor în timpul gerului sever, ceea ce face necesare importurile de gaze, în special din Ungaria, pentru a acoperi vârfurile de consum și a menține stabilitatea sistemului. Avertismentul a fost emis de Asociația Energia Inteligentă. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a declarat că, deși România dispune de gaze la nivel anual, există riscul de a nu le putea livra consumatorilor din România și Republica Moldova suficient de rapid, exact în momentele de vârf ale consumului. Diferența dintre existența gazului și disponibilitatea acestuia în rețea este crucială, influențând confortul populației.

Consum și Producție În Timp de Ger

Chisăliță a subliniat că, în condiții de temperaturi sub -12°C, când consumul atinge valori de 57-58 milioane mc/zi, iar suplimentar 6-7 milioane mc/zi sunt dedicate tranzitului către Republica Moldova, România intră într-o zonă care nu permite elasticitate. Producția internă rămâne constantă și nu poate crește, iar depozitele, deși pot livra, se golesc treptat. Importurile devin astfel singura opțiune care poate crește, dar doar până la limita capacității punctelor de import.

Statistici și Realitate de Piatră

Chisăliță a menționat că statisticile legate de stocuri nu reflectă realitatea. Importanța constă în capacitatea zilnică de a introduce gaz în sistem în orele de vârf. România are o vulnerabilitate structurală din perspectiva debitului de gaz disponibil, nu a surselor anuale. Din 11 ianuarie 2026, cu venirea gerului, Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către România și a început să exporte gaze din depozite, esențiale pentru menținerea consumului.

Dependența de Furnizori

Această dependență de Ungaria devine clară, chiar dacă exprimarea poate părea exagerată. Chisăliță a punctat că această situație este realitatea care asigură consumul necesar în România și Republica Moldova la temperaturi scăzute. Exprimarea „suntem la mâna Ungariei” poate suna alarmist, dar are un nucleu de adevăr operațional, România putând deveni dependentă de importurile din Ungaria ca soluție de echilibru.

Capacitatea de Import și Gestionarea Crizelor

Potrivit lui Chisăliță, intrarea din Bulgaria la Negru Vodă este deja la 94% din capacitate, ceea ce reduce marja de manevră. Așadar, în perioadele de ger, când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, este necesară o sursă suplimentară de gaze. Ungaria devine astfel un punct crucial de import care poate face diferența între stabilitate și criză. Aceasta nu este o chestiune politică, ci una legată de infrastructură și flux comercial.

Funcționarea Depozitelor de Gaz

Chisăliță a explicat cum depozitul de gaze nu poate fi comparat cu o găleată din care poți turna oricând dorești. Pe măsură ce gazul din depozit scade, scade și capacitatea de extracție, iar paradoxul sistemului se manifestă exact în perioadele de frig maxim. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care gerul persistă, România riscă să ajungă într-o situație în care importurile devin esențiale.

Riscuri Legate de Prețul Gazelor

Există un risc major ca Ungaria să nu fie capabilă sau doritoare să furnizeze gaze la prețuri accesibile atunci când cererea este mare. Chisăliță a subliniat că, în perioadele de ger, nu doar că România se ocupă de încălzirea populației și a centralelor electrice, ci și de obligațiile de tranziție a gazelor către Republica Moldova. Principala presiune pe piață vine nu din lipsa resurselor, ci din limitarea debitului de gaze, iar în acest context, Ungaria devine o sursă esențială, cu riscuri asociate la preț.

Nevoia de Autonomie Energetică

AEI a subliniat importanța trecerii de la o simplă „independență energetică” la o „autonomie energetică” complexă, care să asigure capacitatea de a acoperi consumul critic în momente de vârf și în situații de criză. Aceasta implică nu doar furnizorii de gaze, ci și rețelele, stocurile și flexibilitatea operațională. Această abordare redefinește conceptul de „securitate energetică”, punând accentul pe capacitatea de a funcționa chiar și fără posibilitatea de a efectua achiziții externe.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu