Într-un caz care menține opinia publică în alertă, deciziile recente luate de judecătorii Adrian Păcurar și Mircea-Cătălin Pavel de la Curtea de Apel București ridică semne de întrebare privind echitatea și imparțialitatea sistemului judiciar. Fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Mario Iorgulescu, judecat pentru omor în urma unui accident mortal din septembrie 2019, a primit o nouă lovitură juridică. Magistrații au respins luni, 11 septembrie 2023, cererea avocaților săi de schimbare a încadrării juridice din omor în ucidere din culpă.
La doar două luni după ce au respins toate probele în apărare propuse de către avocații Constantin Florin Durgheu și Virgil Bogdan Boglea, judecătorii CAB au confirmat decizia lor precedentă. Nu este prima dată când justiția pare să își fi făcut o părere înainte de a audia toate argumentele. La fel s-a întâmplat și în faza inițială a procesului, când judecătoarea Manuela Orzata de la Tribunalul București l-a condamnat pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni de detenție.
Un proces cu mize înalte și cu întrebări semnificative
Acuzațiile aduse de avocații lui Mario Iorgulescu se concentrează asupra a trei elemente majore, care ridică îngrijorări privind o posibilă triplă deficiență de procedură.
În primul rând, Tribunalul București nu l-a citat pe Gino Iorgulescu, care deține statutul de tutore al fiului său, o omisiune care poate pune la îndoială legalitatea întregului proces. În al doilea rând, societatea de leasing, proprietara mașinii conduse de Mario în noaptea fatidică, nu a fost, de asemenea, citată. În al treilea rând, firma la care Mario era administrator și care utilizase mașina respectivă, a fost ignorată complet de instanță.
Curtea de Apel București a anunțat că decizia finală în cazul acesta va fi luată la data de 11 octombrie 2023. În funcție de această hotărâre, Mario Iorgulescu va fi fie condamnat definitiv, fie dosarul său va fi trimis înapoi la Tribunalul București pentru o nouă judecată.
Pasaj neconstituțional în Codul de Procedură Penală?
Avocații Durgheu și Boglea au mai ridicat o chestiune gravă, care poate avea repercusiuni ample: neconstituționalitatea articolului 257 alin. 6 din Codul de Procedură Penală. Acesta stipulează că minorii sub 16 ani vor fi citați prin intermediul părinților sau al tutorelui, dar avocații argumentează că acest pasaj este neconstituțional, deoarece nu acoperă toate cazurile de persoane lipsite de capacitate de exercițiu.
În context, este relevant să notăm că în noiembrie 2021, judecătoarea Andreea Laura Burcea a recunoscut în România Decretul din februarie 2020, emis de Tribunalul Varese din Italia. Acesta îl numea pe Gino Iorgulescu ca tutore al lui Mario, care era internat într-un spital din Italia și nu putea să își gestioneze propriile interese.
În concluzie, avem de-a face cu un caz complex și sensibil, unde interpretarea legii și aplicarea ei riguroasă pot fi supuse la discuție. Până la pronunțarea finală, numeroasele întrebări care planează peste acest caz rămân fără răspuns. Este vorba despre justiție sau despre o demonstrație de forță? Sentința va fi cea care va tranșa această dilemă, dar până atunci, dezbaterile aprinse vor continua să domine scena publică.
