Împrumuturile luate de statul român rambursarea în ultimii zece ani încep să ajungă la scadență, din 29 octombrie 2025. România are de rambursat în perioada următoare, până în 2028, eurobonduri în valoare totală de 15,5 miliarde de euro și dolari, potrivit calculelor realizate pe baza datelor publicate de Ministerul de Finanțe.AdsPrima scadență importantă este pe 29 octombrie 2025, când trebuie plătite 1,97 miliarde de euro aferente emisiunii din 2015, cu o dobândă anuală de 2,75%, care generează costuri de 542 de milioane de euro, arată Ziarul Financiar.În 2026 urmează plăți semnificative: 1,3 miliarde de euro în februarie, 1,8 miliarde de euro în septembrie și 1,15 miliarde de euro în decembrie, la dobânzi cuprinse între 2% și 5%.Anul 2027 aduce scadențe de 1,35 miliarde de dolari (ianuarie) și 2 miliarde de euro (aprilie), iar în 2028 vor fi rambursate 1,7 miliarde de dolari în februarie, 1,25 miliarde de euro în martie și 2 miliarde de euro în mai.În total, dobânzile anuale aferente acestor împrumuturi se ridică la 3,79 miliarde de euro. „Orice emisiune aflată la scadență reprezintă o cheltuială pentru bugetul de stat“, spune Marius Matei, profesor universitar la Academia de Studii Economice.Plăți cuprinse în buget „Plățile pentru scadențele din 2025 au fost prinse deja în bugetul pe acest an, însă pe viitor, pentru plata dobânzilor și a principalului din alte emisiuni scadente, guvernul va trebui să se împrumute în continuare, la dobânzi din ce în ce mai mari dacă finanțele publice nu sunt puse în parametrii corespunzători și dacă evaluarea agențiilor de rating nu va fi favorabilă.Cu alte cuvinte, greul abia acum începe, mai ales într-un context în care capacitatea statului de a face noi împrumuturi pentru a plăti datoriile vechi este tot mai limitată: băncile locale sunt deja încărcate cu titluri de stat, iar fondurile de pensii private se apropie și ele de plafon. Între 2015 și 2019, România a avut acces la finanțare externă în condiții relativ avantajoase — eurobonduri emise cu dobânzi între 2,375% și 3% în euro, respectiv între 3% și 4% în dolari, în funcție de maturitate. Contextul era atunci mult mai favorabil: inflație scăzută, lichiditate globală abundentă și apetit mare al investitorilor pentru piețele emergente. După pandemie însă, tabloul s-a schimbat radical”, spune Matei .12 miniștri au făcut împrumuturi pentru România Bogdan Dumitrescu, profesor la ASE, spune că rambursările de eurobonduri din octombrie 2025 nu pun în pericol capacitatea statului de plată, fiind deja anticipate în strategia de finanțare și acoperite parțial prin emisiunile recente.„Presiunile reale asupra finanțelor publice nu vin din ajungerea la scadență a unor datorii – fie și într-un cuantum mai însemnat -, ci din deficitele bugetare ridicate care generează acumularea accelerată de datorie publică. Pe măsură ce deficitul bugetar va scădea – iar măsurile recent anunțate acționează ferm în această direcție – perspectiva privind traiectoria datoriei publice se va îmbunătăți. Va mai trece însă ceva vreme până când datoria publică ca pondere în PIB se va plasa pe un trend de scădere, având în vedere reducerea doar treptată a deficitului bugetar, o abordare cu impact mai redus asupra creșterii economice.“El consideră că este important ca guvernul să folosească această etapă de respiro pentru a adresa dezechilibrele structurale persistente – deficitul bugetar ridicat, rigiditatea cheltuielilor bugetare, colectare fiscală deficitară.„Acestea sunt mai degrabă vulnerabilitățile care pot amplifica riscurile, nu neapărat plata unor obligații cunoscute“.Doisprezece miniștri de Finanțe, de la toate partidele, au împrumutat în numele României aproximativ 88 de miliarde de euro de pe piețele externe în ultimul deceniu, pentru acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriilor vechi. De la Petrescu și Vâlcov, la Dragu și Mișa, de la Cîțu și Câciu, până la Boloș, Barna și Nazare — o întreagă galerie de miniștri ai Finanțelor, unii mai pregătiți decât par, alții doar par — au semnat în numele României împrumuturi externe consistente. Banii au venit, iar dobânzile — aproape 48 de miliarde de euro până în 2051 — vor rămâne în sarcina bugetelor viitoare.Sursa: Ziare.com#imprumuturi, #scadenta, #bani, #Romania , #imprumut
Împrumuturile României din ultimii zece ani ajung la scadență. Câți bani trebuie să returnăm, începând din acest an
75
