Într-o vreme în care se discută mult despre declinul demografic al României, un raport proaspăt al Institutului Naţional de Statistică scoate la iveală o realitate surprinzătoare, pentru prima oară, creşterea populaţiei ţării nu se datorează natalităţii, ci fluxului de imigranţi. La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă a României a ajuns la 19.051.562, înregistrând un avans de 9.100 de persoane comparativ cu 1 ianuarie 2022.
Fenomenul de imigrare a devansat ca principală cauză a creşterii demografice. În 2022, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv, numărul noilor veniţi a fost mai mare decât al celor care au părăsit ţara, cu peste 85.000 de persoane. Detaliile indică faptul că bărbaţii sunt majoritari în rândul celor care aleg să emigreze (50,2%) dar şi în cazul celor care imigrează (53,3%).
Pe fondul acestor schimbări, configuraţia demografică generală rămâne într-o continuă evoluţie. Mediul urban găzduieşte 9.931.000 persoane, în scădere cu 0,3% comparativ cu anul anterior, în timp ce populaţia feminină se cifrează la 9.802.000, cu o uşoară descreştere de 0,01% faţă de aceeaşi dată din anul trecut.
Dar vestea cea mai îngrijorătoare rămâne accelerarea procesului de îmbătrânire demografică. În acest context, raportul de dependenţă demografică a ajuns la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, o creştere comparativ cu anul trecut. Numărul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 19,7% din totalul populaţiei la 1 ianuarie 2023. În paralel, ponderea tineretului (0-14 ani) în populaţie a rămas constantă, la 16,2%.
Astfel, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,0 la 122,0 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. În termeni absoluti, diferenţa între populaţia vârstnică şi cea tânără a crescut cu 60.000, atingând un total de 677.000 (3.762.000 faţă de 3.085.000), un indicator îngrijorător pentru echilibrul social şi economic al României.
Aceste date deschid o serie de discuţii serioase şi întrebări care necesită răspunsuri urgente. Imigrarea, cu toate beneficiile ei aparente asupra creşterii populaţiei, poate cu adevărat să contrabalanseze efectele negative ale îmbătrânirii demografice? Mai mult, cum va impacta acest flux nou de muncitori ţara pe termen lung, în condiţiile unei structuri demografice în continuă schimbare?
Într-un viitor incert, aceste cifre lansează o dezbatere crucială despre direcţia în care se îndreaptă România. Cu un peisaj demografic în continuă schimbare, e vital ca decidenţii să analizeze în profunzime aceste tendinţe şi să formuleze politici publice adecvate. Tocmai de aceea, acest raport nu ar trebui privit doar ca o simplă statistica, ci ca un apel la acţiune.
