Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a respins categoric solicitarea Comisiei Europene de a mări Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) de la 19% la 21%. În ciuda presiunilor externe, Ciolacu se pregătește să călătorească la Bruxelles pentru o întâlnire cu Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un efort de a negocia termeni mai favorabili pentru România.
Premierul Ciolacu intenționează să îi convingă pe decidenții europeni să tolereze un deficit bugetar românesc mai mare, ținta fiind setată la 5,5% comparativ cu procentul anterior de 4,4%. Surse apropiate situației au indicat că Ciolacu ar putea, de asemenea, să anunțe la Bruxelles un nou impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru corporațiile mari. În plus, se spune că vor exista schimbări semnificative în politica fiscală, incluzând revocarea unor facilități fiscale pentru angajații din sectoarele IT, agricultură și construcții. Nu în ultimul rând, ar putea fi introdus un supraimpozit pentru locuințele cu o valoare cumulată de peste 500,000 de euro.
Analiza ministrului de finanțe
Marcel Bolos, Ministrul Finanțelor, a avut o intervenție recentă în care a discutat despre această decizie controversată. Într-un interviu acordat la Digi24, Bolos a subliniat că existau așteptări din partea Comisiei Europene ca România să nu poată respecta tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB. „Avem circumstanțe atât interne, cât și externe care justifică această depășire. De la costurile pentru compensarea energiei la cele legate de criza refugiaților din Ucraina, și nu în ultimul rând la cheltuielile militare, toate acestea sunt factori care afectează economia”, a spus Bolos.
Alte măsuri în vizor
În acest context de turbulențe economice și politice, alte inițiative discutate de guvernul Ciolacu includ creșterea plafonului pentru microîntreprinderi, abolirea cotei reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii, și reducerea drastică a posturilor neocupate și a unor poziții de conducere în administrația publică. În plus, se discută creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale, o măsură care ar putea aduce venituri semnificative la bugetul de stat.
Consecințe și implicații
Rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile europene și ce impact vor avea aceste decizii asupra economiei și relațiilor externe ale României. Cu toate acestea, este clar că premierul Marcel Ciolacu și echipa sa își asumă un risc semnificativ, dar și o oportunitate de a-și impune viziunea și de a negocia termeni mai favorabili pentru țară. În acest climat de incertitudine, atenția tuturor se îndreaptă acum spre întâlnirea de la Bruxelles, care ar putea reprezenta un moment definitoriu în politica economică a României.
