În ciuda iernii grele care s-a instalat, o veste aparent surprinzătoare a ajuns să zguduie piețele energetice europene: prețul gazelor a coborât sub pragul psihologic de 30 de euro. Cu toate acestea, în România, prețul rămâne constant, ținut la plafonarea care avea inițial rolul de a ne proteja de fluctuațiile pieței. Astfel, consumatorii casnici se confruntă cu un preț „social” de 62 de euro, în timp ce întreprinderile plătesc 74 de euro. Paradoxal, această politică poate afecta sectoare esențiale precum producția de îngrășăminte agricole, aluminiu și oțel.
Plafonarea prețurilor: O măsură care poate sufoca industriile strategice
Implementată în perioada când România își asigura sursele de gaz de la Kremlin, plafonarea prețurilor a fost o măsură menită să protejeze economia națională. Cu toate acestea, prețul „social” impus consumatorilor și întreprinderilor poate contribui la asfixierea unor industrii cheie, cu consecințe pe termen lung asupra economiei.
Bursa internă anemică și manipularea prețurilor
În contrast cu tendințele de pe bursele europene, piața internă de gaze din România se confruntă cu o anemie evidentă. Prețurile duble față de media europeană ridică semne de întrebare cu privire la transparența și eficiența bursei interne. Această discrepanță mare a prețurilor poate fi atribuită jocurilor de culise ale unui număr restrâns de actori importanți din industria energetică, care își impun influența pentru propriul beneficiu.
Manipularea pieței interne: Un obstacol în calea concurenței corecte
Manipularea prețurilor în cadrul bursei interne pune sub semnul întrebării conceptul de concurență corectă și deschisă. Întreprinderile locale se confruntă cu costuri semnificative ale gazului, reducându-le competitivitatea pe piața internațională. Acest aspect ar trebui să fie o preocupare majoră pentru autorități, care ar trebui să se asigure că piața internă rămâne echitabilă și deschisă pentru toți jucătorii.
Resursele pline, dar prețurile rămân neschimbate
Cu toate că depozitele de gaze sunt pline pe trei sferturi și mai mult, prețurile din România rămân neschimbate. Această situație pare să nu fie justificată economic, mai ales când comparăm cu tendințele din Europa, unde prețurile au scăzut semnificativ în ultima perioadă. De ce nu beneficiem și noi de aceste ajustări, având în vedere că rezervele sunt confortabil depline?
Inerția prețurilor: O provocare pentru guvern și consumatori
Inerția prețurilor în contextul rezervelor pline reprezintă o provocare atât pentru guvern, care trebuie să-și reevalueze politicile energetice, cât și pentru consumatori, care ar trebui să beneficieze de pe urma acestei situații favorabile. Este necesară o analiză atentă a motivele persistenței prețurilor la niveluri înalte în pofida abundenței de resurse.
Concluzii și perspective
Într-un moment în care se discută tot mai mult despre tranziția către surse de energie regenerabilă și sustenabilă, politica energetică a României rămâne sub semnul întrebării. Prețurile gazelor, manipularea pieței interne și stagnarea prețurilor în ciuda resurselor abundente sunt semnale clare că este nevoie de o revizuire profundă a strategiilor energetice naționale. Autoritățile au responsabilitatea de a asigura un mediu concurențial echitabil, care să susțină atât consumatorii, cât și dezvoltarea sustenabilă a industriilor cheie.
