Într-o mișcare surprinzătoare, se pare că Guvernul României ar putea să își declare război propriilor magistrați. Surse din interiorul sistemului judiciar sugerează că Executivul ar fi luat în considerare declanșarea unui conflict juridic de natură constituțională privind plata drepturilor salariale restante către judecători și procurori, drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Această informație a venit la lumină în urma unei întâlniri care a avut loc pe 6 septembrie 2023, între președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, șefii curților de apel, președintele CSM, Daniel Grădinaru, și ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Minuta acestei întâlniri relevă că una dintre temele discutate a fost legată de punerea în executare a hotărârilor judecătorești referitoare la salarizarea personalului din instanțe și impactul bugetar al acestora.
În cadrul acestei discuții, s-au vehiculat informații privind intenția Guvernului de a declanșa un conflict juridic de natură constituțională pentru a bloca plata salariilor restante către magistrați. Aceasta ar fi o mișcare fără precedent și ar reprezenta o încălcare gravă a principiilor statului de drept, având în vedere că nerespectarea hotărârilor judecătorești este inacceptabilă.
Minuta nu oferă detalii clare privind poziția ministrului Justiției, Alina Gorghiu, în această privință. Cu toate acestea, se pare că în rândul magistraturii există temeri reale legate de posibilitatea ca Executivul să încerce să blocheze plata salariilor restante, chiar dacă acestea au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
În plus, trebuie menționat că problema salariilor restante ale magistraților nu este nouă. Aceasta a fost adusă în atenție pentru prima dată printr-o Notă de informare trimisă de Ministerul Finanțelor la Guvern, în care se vorbea despre un „fenomen litigios fără precedent”. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a demontat această afirmație, arătând că majoritatea litigiilor privind drepturile salariale provin de la alte categorii profesionale, nu din sistemul judiciar.
Mai mult, un proiect de Ordonanță de Urgență sugera că drepturile salariale câștigate în instanțe nu ar fi trebuit să fie plătite în acest an, ci începând cu 2024. Deși această propunere a fost ulterior abandonată, ea arată că există o problemă reală la nivelul Guvernului privind plata drepturilor salariale restante către magistrați.
În concluzie, aceste dezvăluiri aduc în prim-plan o problemă majoră care se pare că există în relația dintre Guvern și sistemul judiciar. Este esențial ca această situație să fie rezolvată într-un mod care să respecte principiile statului de drept și drepturile magistraților. România nu își poate permite să intre într-un conflict de asemenea magnitudine, care ar putea avea repercusiuni grave asupra funcționării sistemului judiciar și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
