Plan bugetar-structural naţional 2025-2031
Ministerul Finanțelor a prezentat public Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care se întinde între anii 2025 și 2031. Acest plan are ca obiectiv principal realizarea unei ajustări a deficitului bugetar pe parcursul unei perioade de șapte ani. Punctul de plecare constă într-un deficit estimat de 7,9% pentru anul 2024, iar ținta finală este stabilită la 2,5% din PIB până în anul 2031.
Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice
Conform Ministerului Finanțelor, prin intermediul acestui plan, Guvernul intenționează să întărească sustenabilitatea finanțelor publice ale României în intervalul menționat. Aceasta presupune respectarea limitei stabilite în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, referitoare la deficitul de 3% din PIB, și direcționarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe durata analizei. Totodată, planul preconizează implementarea unui nou model de finanțe publice începând cu 2029.
Finanțarea cheltuielilor curente
Modelul financiar propus se bazează pe acoperirea cheltuielilor curente din veniturile naționale, precum și pe asigurarea unui ritm constant de investiții publice. Acestea sunt esențiale pentru absorbția integrală a fondurilor europene disponibile prin Politica de Coeziune, estimată la 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, care preconizează primirea a peste 29,7 miliarde Euro. Aceste fonduri vor contribui la realizarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în 2025, 7,7% în 2026 și 6,5% în 2027.
Predictibilitatea sistemului fiscal
Ministerul Finanțelor își propune să asigure o predictibilitate a sistemului fiscal între 2025 și 2031. Veniturile curente ale bugetului general consolidat sunt estimate să crească de la 29,59% din PIB în 2024 la 31,12% în 2031, o urcare determinată în principal de aplicarea jaloanelor 207, 208 și 231 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste măsuri vor avea un impact bugetar estimat de minimum 1,1% din PIB pentru 2025, luând în calcul și majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.
Creșterea veniturilor bugetare
Implementarea unor măsuri menite să îmbunătățească colectarea veniturilor bugetare este de asemenea preconizată. Aceasta ar putea determina o creștere suplimentară de 0,5% din PIB începând cu anul 2026, evidențiind astfel angajamentul Guvernului de a îmbunătăți situația financiară a statului. Planul se bazează pe un scenariu macroeconomic prudent, cu un PIB estimat să crească cu 2,5% în primii ani, sub rata de creștere potențială.
Provocări macroeconomice
Documentul evidențiază că evoluția macroeconomică va fi influențată de măsurile de consolidare fiscală și de scena investițiilor, care se așteaptă să joace un rol crucial în creșterea economică, susținută prin accesarea fondurilor europene. Totodată, se menționează că perspectivele economice se confruntă cu provocări legate de tranziția energetică și incertitudinile geopolitice, cum ar fi războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu.
Investițiile din infrastructură
Investițiile în infrastructură, o componentă semnificativă a PNRR, vor rămâne activitatea cea mai dinamică pe termen mediu în economie. Se estimează o creștere medie anuală de 4,8% în perioada 2024-2027. Concomitent, cu acest proces de ajustare a deficitului bugetar, se preconizează o reducere treptată a deficitului contului curent al balanței de plăți, estimat la 5,6% în anul 2028, ceea ce ar însemna o scădere cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu 2024.
Reforme şi investiţii strategice
Ministerul Finanțelor subliniază că punerea în aplicare a reformelor și investițiilor strategice asumate de România, în special cele incluse în cadrul PNRR, vor sprijini reducerea dezechilibrelor externe. Aceasta abordare strategică este esențială pentru asigurarea unei evoluții economice sustenabile și echilibrate, care să contribuie la stabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Maximizarea Cheltuielilor Bugetare
Estimările pentru bugetare totală indică o atingere a unui maxim în anul 2025, când se va ajunge la 41,2% din PIB. Această creștere este prevăzută în principal datorită valorii record a investițiilor publice, care sunt estimate la 7,9% din PIB. Ulterior, proporția cheltuielilor va decrease gradual până la 35,9% din PIB la finalul perioadei de prognoză.
Reducerea Cheltuielilor de Investiții
Cheltuielile destinate investițiilor publice sunt estimate să scadă treptat de la 7,9% din PIB în 2025 la 7,7% în 2026 și la 6,5% în 2027. Această tendință va continua până la 5% din PIB, odată cu finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, eforturile naționale în domeniul cheltuielilor pentru investiții se vor menține la un nivel ridicat, depășind media din perioada 2020-2023.
Obiectivele Planului Bugetar-Structural
Conform Ministerului Finanțelor, Planul bugetar-structural pe termen lung al României vizează atingerea mai multor obiective specifice. În primul rând, se urmărește consolidarea sustenabilității finanțelor publice în perioada 2025-2031, respectând limita de deficit bugetar sub 3% din PIB, conform Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, se preconizează o reducere a datoriei publice, cu scopul de a o menține pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB.
Ajustările Deficitului Bugetar
Planul include un plan de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani, având ca punct de plecare un deficit estimat de 7,9% pentru anul 2024 și un țel de reducere la 2,5% din PIB până în 2031. Această strategie este esențială pentru asigurarea unui management fiscal eficient și pentru menținerea încrederii în economiile publice.
Noul Model de Finanțare
Începând din 2029, se preconizează implementarea unui nou model de finanțe publice, ce va asigura finanțarea cheltuielilor curente dintr-o economie națională sustenabilă. Conform acestui model, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în 2029, iar deficitul bugetului general consolidat va fi generat doar de cheltuielile de investiții.
Investițiile Publice și Fondurile Europene
Un alt obiectiv major al planului este atingerea unui ritm anual de investiții publice care să sprijine absorția completă a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune, în valoare de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, estimat la peste 29,7 miliarde Euro. Aceasta necesită o implementare a unor volume de investiții ce vor depăși 7,9% din PIB în 2025, 7,7% în 2026 și 6,5% în 2027. În ultimele etape ale Planului bugetar-structural, se preconizează un ritm mediu anual al investițiilor de peste 5% din PIB.
Predictibilitatea Sistemului Fiscal
Asigurarea predictibilității în sistemul fiscal pentru perioada 2025-2031 este un alt obiectiv important. Veniturile curente ale bugetului general consolidat sunt așteptate să crească de la 29,59% din PIB în 2024 la 31,12% în 2031. Această creștere va fi influențată de implementarea unor jaloane din PNRR, inclusiv cele referitoare la reforma fiscală, care se estimează să aibă un impact bugetar de cel puțin 1,1% în anul 2025. De asemenea, măsurile destinate îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare vor genera o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând din 2026.
Concluzie
Planul bugetar-structural al României se construiește pe o fundamentare solidă, având ca scop nu doar menținerea echilibrului fiscal, ci și stimularea investițiilor și absorbția fondurilor europene. Acesta va implica o coordonare strânsă între ministerele implicate și autoritățile locale pentru a maximiza rezultatele economice în beneficiul cetățenilor români.
