Alegători în România, Polonia și Portugalia se pregătesc pentru un weekend electoral decisiv
Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia se pregătesc să participe la o „super duminică” electorală, eveniment ce va afecta direcția democrațiilor acestor țări, într-un context marcat de tensiuni politice, comerciale și economice semnificative, conform The Guardian, citat de news.ro. În România, candidatul extremist se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidențiale. În Polonia, votul din primul tur este profund polarizat, iar aici concurează un liberal, un conservator și un alt candidat de extremă dreapta pentru funcția de președinte. În Portugalia, alegătorii se pregătesc pentru alegeri legislative anticipate, la mai puțin de 14 luni după ultimul scrutin, iar statu-quoul politic pare să rămână constant.
Importanța votului în România
În România, votul din anul trecut pentru prezidențiale a fost anulat, iar candidatul de extremă dreapta, care a surprins în primul tur, a fost retras din cursă din cauza temerilor legate de interferența Rusiei și alte nereguli. Astfel, votul de duminică reprezintă al doilea tur al alegerilor prezidențiale din ultimele șase luni.
Această rundă electorală îi aduce față în față pe un ultranaționalist admirator al lui Donald Trump, critic față de Uniunea Europeană, și un candidat independent centrist, într-un scrutin pe care analiștii l-au caracterizat ca având o importanță majoră în istoria postcomunistă a României. George Simion, în vârstă de 38 de ani, promotor al unui program social conservator, a câștigat primul tur cu 41% dintre voturi, aproape dublu față de rivala sa, Nicușor Dan.
Concursul electoral și promisiunile concurenților
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului și contracandidatul său, care are 55 de ani, a descris turul doi ca pe o luptă între „o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală pentru România”. Sondajele de opinie arată o micșorare a diferenței dintre cei doi competitori, unele estimări sugerând o egalitate. Profitând de nemulțumirea a numeroși alegători față de partidele tradiționale din România, Simion a declarat că, în cazul unei victorii, intenționează să-l numească pe Călin Georgescu în funcția de prim-ministru. Georgescu fusese anterior câștigător al votului anulat din noiembrie.
Înfrângerea recentă a candidatului coaliției social-democrate-liberale a condus la demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu și la prăbușirea guvernului actual. Acum, se impune formarea unei noi majorități. Analiștii consideră că o victorie a lui Simion ar putea provoca o schimbare bruscă a orientării politice a țării spre extrema dreaptă. Colaborarea între partidul AUR al lui Simion – al doilea ca mărime din Parlament – și social-democrații lui Ciolacu este văzută ca o posibilitate, la fel ca și organizarea de alegeri anticipate.
Scrutinul atrage atenția Uniunii Europene, care ar putea fi confruntată cu un nou actor destabilizator în regiune, similar Ungariei și Slovaciei. Acesta este un punct de interes și pentru naționaliști, inclusiv din Washington, care au acuzat Bucureștiul de încălcarea democrației după anularea votului inițial, când Georgescu a fost exclus din noua competiție.
Președintele României deține un rol semi-executiv, dar cu prerogative semnificative în domeniul politicii externe, securității naționale, bugetului de apărare și numirilor în justiție. De asemenea, președintele reprezintă România pe scena internațională, ca stat membru NATO, având dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene pentru voturi importante.
Context electoral în Polonia
Spre deosebire de România, Polonia se confruntă, de asemenea, cu un context electoral complex. Votul de duminică va reduce opțiunile pentru apropiații funcției de președinte, rol care implică o influență considerabilă asupra politicii externe și de apărare, precum și o putere de veto asupra legislației dezbătute în parlament.
Lupta electorală dintre Donald Tusk și contracandidatul său evidențiază tensiunile profunde din societatea poloneză. Tusk, care a condus țara anterior, își propune să restabilească legăturile cu Uniunea Europeană și să promoveze politici mai incluzive, în contrast cu abordarea mai conservatoare și naționalistă a actualului guvern.
Deciziile de vot din Polonia vor avea nu doar un impact național, ci și implicații regionale, dată fiind influența acestui stat în cadrul Uniunii Europene și pe scena internațională. Impactul acestor alegeri ar putea schimba nu doar direcția politică a Poloniei, ci și relațiile de putere din întreaga Europă Centrală și de Est.
Guvernarea actuală din Polonia
În 2023, Polonia este condusă de Coaliţia Civică (KO), o alianţă ideologică diversă și vulnerabilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Obiectivul principal al acestei coaliţii a fost să reverse modificările controversate implementate în timpul celor opt ani de guvernare a partidului naţional-populist Lege şi Justiţie (PiS). Totuşi, abilitatea guvernului de a pune în aplicare aceste promisiuni este limitată de dreptul de veto al preşedintelui, Andrzej Duda, care deţine această funcţie din 2015 şi este un aliat de încredere al administraţiei anterioare.
Alegerile prezidenţiale din Polonia
Câştigarea alegerilor prezidenţiale ar întări poziţia guvernului actual şi l-ar ajuta să atingă unele dintre promisiunile sale liberale, în special în domenii precum avortul şi drepturile LGBTQ+. Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varşoviei, în vârstă de 53 de ani, este candidatul favorit, aflându-se constant în fruntea sondajelor.
Candidaţii alegerilor
Principala sa competiţie este Karol Nawrocki, un conservator de 42 de ani, care se prezintă ca independent, însă beneficiază de susţinerea PiS. Acesta, având o experienţă istorică limitată, îşi propune să aducă o nouă abordare, detaşată de moştenirea polarizantă a guvernului populist de dreapta, concentrându-se pe teme precum suveranitatea, migraţia ilegală şi o retorică sceptică faţă de politicile ecologice.
Trzaskowski şi Nawrocki par fervenţi candidaţi care vor avansa în turul decisiv de la 1 iunie. De asemenea, Sławomir Mentzen, liderul partidului de extremă dreapta Confederaţia, s-a frământat pentru un loc în frunte, dar relevanţa sa a scăzut în ultimele săptămâni. Prezintându-se ca un reprezentant al unei generaţii tinere deziluzionate de tradiţiile politice, el își bazează campania pe dereglementare radicală și reduceri de taxe, având o abordare critică faţă de Uniunea Europeană, liberalizarea migraţiei, drepturile LGBTQ+ și legislaţia referitoare la avort.
Contextul alegerilor din Portugalia
În contrast, Portugalia traversează un climat politic mai calm. Ţara se pregăteşte să organizeze pentru a treia oară în 3 ani alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a decis să convoace alegeri, ca răspuns la îndoielile tot mai mari legate de afacerile de familie. Lider al platformei Alianţa Democratică (AD), care conduce Portugalia de la victoria strânsă din alegerile anterioare, Montenegro a devenit subiectul unei anchete în urma înfiinţării unei firme de consultanţă în domeniul protecţiei datelor, pe care a transferat-o soţiei și fiilor săi.
Problemele politici în Portugalia
Confrontat cu suspiciuni de conflicte de interese, Montenegro a iniţiat un vot de încredere în administraţia sa, dorind să încheie atmosfera de insinuări și neîncrederi, dar a pierdut votul în parlament, ceea ce a dus la convocarea unor noi alegeri. Sondajele recente indică o situaţie similară cu cea anterioară, cu AD având un sprijin de aproximativ 33%, Partidul Socialist (PS) cu 26% și partidul de extremă dreapta Chega având 17%.
Provocările viitorului politic al lui Montenegro
Se estimează că Montenegro nu va reuşi să obţină majoritatea, chiar dacă îşi va face alianţe cu Iniţiativa Liberală, care are un sprijin de 6%. Astfel, ar putea întâmpina dificultăţi în guvernare, mai ales dacă PS îşi va duce la îndeplinire ameninţările de a se opune programului său legislativ. De asemenea, s-a speculat că AD ar putea fi înlocuit de o persoană mai deschisă colaborării cu Chega, în cazul în care nu reuşeşte să câştige alegerile de duminică.
Rezultatele alegerilor anterioare în Portugalia
În alegerile anterioare, AD a obţinut 80 de locuri comparativ cu cele 78 ale PS, iar Chega, condus de André Ventura, a beneficiat de o creştere semnificativă a popularităţii, crescând numărul locurilor de la 12 la 50. Această evoluţie sugerează o schimbare interesantă în peisajul politic portughez, ce ar putea influenţa configuraţia viitoare a parlamentului.
