Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joi că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituţionale care interzice armele nucleare pe teritoriul lituanian, informează Reuters, conform Agerpres.”Situaţia geopolitică se înrăutăţeşte. Constituţia noastră a fost scrisă când circumstanţele geopolitice erau total diferite”, a explicat şeful statului.Nauseda a afirmat totodată că nu există planuri imediate de a stoca arme nucleare în Lituania, dar că eliminarea prevederii ar garanta că ţara nu este constrânsă de restricţii constituţionale dacă circumstanţele de securitate se vor schimba în viitor.Vorbind după o întâlnire cu liderii parlamentari şi guvernamentali şi cu şefii fracţiunilor parlamentare, Nauseda a declarat că există un consens politic larg conform căruia articolul 137 din Constituţie este „învechit”.Articolul 137 din Constituţia Lituaniei prevede în prezent că armele de distrugere în masă şi bazele militare străine nu pot fi amplasate pe teritoriul lituanian, potrivit radiodifuziunii lituaniene LRT.”Opiniile au fost practic unanime. Aproape toţi liderii fracţiunilor parlamentare şi-au exprimat opinia că articolul 137 a devenit desuet şi nu ar trebui doar modificat, ci eliminat”, le-a declarat Nauseda reporterilor.Preşedintele lituanian a adăugat că opiniile diferă doar în ceea ce priveşte procedura de modificare a Constituţiei.Potrivit lui Nauseda, reprezentanţii partidului de opoziţie Zorile lui Nemunas au susţinut că această chestiune ar trebui decisă printr-un referendum, în timp ce preşedintele însuşi consideră că decizia ar trebui să revină actualului parlament.”În opinia noastră, membrii parlamentului au primit un mandat de încredere din partea alegătorilor şi pot lua această decizie”, a insistat el.Din punct de vedere pur juridic, modificarea articolului 137 din Constituţie se poate face printr-o majoritate de două treimi din parlament, votând de două ori la un interval de cel puţin trei luni.Nauseda a susţinut că Lituania a devenit practic singurul membru NATO care menţine o interdicţie autoimpusă privind desfăşurarea de arme nucleare.El a indicat Finlanda vecină, care a abrogat recent o restricţie similară, care fusese stabilită prin lege, mai degrabă decât prin Constituţia sa.”Ar fi cu adevărat regretabil dacă am deveni veriga slabă sau o zonă gri în cadrul NATO”, a spus preşedintele lituanian.Discuţia privind prevederea constituţională a câştigat amploare pe fondul dezbaterilor mai ample privind descurajarea nucleară europeană.Fostul ministru al apărării, Dovile Sakaliene, a declarat anul trecut că Lituania ar trebui să ia în considerare modificarea Constituţiei dacă aliaţii ar prezenta propuneri concrete pentru staţionarea de arme nucleare sau componente conexe în ţară.Subiectul a atras atenţia şi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a propus în martie crearea unui nou cadru european de descurajare nucleară, în conformitate cu care ţările partenere ar putea găzdui temporar forţele aeriene strategice ale Franţei cu capacitate nucleară.La începutul lunii iunie, Financial Times a relatat că Statele Unite iau în considerare desfăşurarea de arme nucleare în alte ţări NATO din Europa.În urma acestei relatări, ministrul apărării lituanian, Robertas Kaunas, a declarat că Lituania participă la discuţiile în curs şi a menţionat că orice desfăşurare de arme nucleare americane în ţară va fi luată în considerare doar în timpul unei crize sau în timp de război.LRT aminteşte că, pe când făcea parte din URSS, Lituania a deţinut arme nucleare pe teritoriul său. În perioada Războiului Rece, Uniunea Sovietică a construit în anii 60 ai secolului trecut prima sa bază subterană de rachete nucleare în pădurile din vestul Lituaniei, la Plokstine. Baza adăpostea rachete balistice R-12 Dvina (SS-4 Sandal) echipate cu focoase termonucleare capabile să lovească oraşe importante din Europa.Plokstine a fost una dintre primele baze subterane de rachete de acest fel din Uniunea Sovietică şi singura construită în Lituania. Împreună cu bazele de lansare terestre din apropiere, a fost parte a forţei de atac nucleare a URSS în regiune.În 1978, sateliţii americani de recunoaştere au localizat cu precizie baza. Secretul acesteia fiind compromis, sovieticii au demontat rachetele nucleare, au îndepărtat combustibilul toxic şi, în 1979, au abandonat situl.Fosta bază de la Plokstine funcţionează acum ca Muzeu al Războiului Rece.După obţinerea independenţei, Lituania a aderat la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) şi a inclus o prevedere în Constituţie care interzice prezenţa armelor de distrugere în masă pe teritoriul său.
Lituania vrea să elimine interdicția constituțională privind armele nucleare
3
