Represiunea regimului în Iran
Regimul de la Teheran a inițiat o campanie de represalii împotriva medicilor și asistenților care au îngrijit protestatarii răniți în timpul manifestațiilor violente din luna ianuarie. Cadrele medicale sunt arestate și intimidate pentru a le forța să colaboreze cu autoritățile.
Obiectivele represiunii
Această represiune are un dublu scop: identificarea participanților la proteste și împiedicarea personalului sanitar de a divulga informații despre violențele observate. Conform Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație internațională ce monitorizează drepturile omului, mai mult de 6.000 de persoane au fost ucise în timpul reprimării protestelor, iar acest număr ar putea fi semnificativ mai mare.
Arestări în rândul personalului medical
Ziarul reformist Shargh raportează că, în ultimele săptămâni, cel puțin 25 de medici și asistenți au fost arestați. Represiunea a început în nopțile de 8 și 9 ianuarie, perioadă în care forțele de securitate au pătruns în spitale și au limitat intervențiile medicale. În unele cazuri, protestatarii răniți au fost chiar uciși.
Mărturii din spitale
Mărturiile strânse de la cadrele medicale sugerează că agenții regimului au acționat direct în spitale. Aceste instituții nu sunt percepute ca spații neutre, ci ca extensii ale aparatului represiv.
Interogări și amenințări
Numeroși doctori și asistenți au fost convocați de către serviciile de informații. În cadrul interogatoriilor, cadrele medicale au fost amenințate cu pierderea locului de muncă sau cu nereînnoirea contractelor în cazul în care refuzau să colaboreze. Autoritățile solicită informații despre pacienții protestatari și încearcă să obțină acces la înregistrările camerelor de supraveghere din spitale.
Protecția pacienților
Pentru a-i proteja pe pacienți, mulți medici au decis să înregistreze cazurile sub nume false sau cu diagnostice diferite. Totuși, regimul face eforturi pentru a recupera aceste informații. De asemenea, personalului medical i s-au interzis telefoanele mobile în spitale, primind un ordin clar de a șterge orice urmă a evenimentelor.
Teama de spitale
Teama că spitalele au devenit locuri periculoase s-a răspândit rapid, determinând mulți răniți să evite unitățile medicale. Aceștia au fost tratați în locuințe private de către medici care au acționat în secret. Cu toate acestea, nici această abordare nu a asigurat o protecție totală, forțele de securitate derulând percheziții și în casele private.
Investigații independente despre violențe
Investigațiile independente au identificat cazuri în care pacienții au fost scoși din saloane, deconectați de la aparate sau chiar executați direct în spitale. Unele familii au primit trupurile victimelor abia după câteva zile, în timp ce altele nu au mai avut orice informații.
Încălcarea principiilor umane
Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul organizației Iran Human Rights, a declarat că mărturiile medicilor demonstrează că Republica Islamică a încălcat chiar și cele mai fundamentale principii umane și medicale. „Spitalele au fost sistematic transformate în instrumente de represiune”, a adăugat acesta.
Strategia de intimidare
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, intimidarea personalului medical este parte integrantă a unei strategii mai ample de a suprima orice urmă a protestelor și de a elimina martorii direcți ai violențelor comise de regim. Acest climat de teamă și intimidare afectează grav capacitatea personalului medical de a acționa în mod etic și eficient în fața suferinței pacienților.
