Propunerea lui Putin pentru negocieri cu Kievul
Vladimir Putin a declarat sâmbătă seara intenția de a reîncepe „negocierile directe întrerupte în 2022” cu Ucraina, fără condiții prealabile. Conform agenției TASS, liderul rus a declarat că aceste discuții ar putea începe pe 15 mai, la Istanbul, același oraș unde negocierile anterioare au fost suspendate. Putin a subliniat că discuțiile trebuie reluate de la punctul în care s-au oprit, afirmând că Ucraina este cea care a întrerupt procesul de negociere în 2022.
Contextul negocierilor întrerupte
Președintele rus a subliniat că, în martie 2022, Rusia nu a fost responsabilă pentru întreruperea negocierilor și a reiterat că propune Kievului o reluare a discuțiilor fără pretenții inițiale. Potrivit Reuters, Putin a insistat că scopul negocierilor ar fi „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și stabilirea unei păci durabile. El percepe războiul din Ucraina ca pe un moment critic în relațiile dintre Moscova și Occident, pe care îl acuză de umilirea Rusiei prin extinderea NATO și invadarea sferei de influență moscovite.
Apelul către autoritățile ucrainene
„Oferim autorităților de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a declarat Putin, subliniind că decizia revine acum autorităților ucrainene și aliaților lor, care, apreciază el, sunt ghidați de ambiții politice personale în loc să acționeze în interesul poporului. Acest anunț a fost făcut după o întâlnire cu presa, în urma ceremoniilor dedicate celor 80 de ani de la Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Încetarea focului și acuzații reciproce
Anunțul lui Putin a venit într-un context în care armistițiul de trei zile, declarat unilateral, a expirat la miezul nopții. În deschiderea conferinței de presă, Putin a acuzat Ucraina că a încălcat de peste 130 de ori încetarea focului stabilită anterior. De asemenea, el a menționat că, cu ocazia Paștelui, Ucraina a încălcat armistițiul de 30 de ore de aproximativ 5.000 de ori.
Reacțiile liderilor europeni
În aceeași zi, liderii europeni considerați cei mai puternici susținători ai Kievului, precum premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk, sprijiniți de Donald Trump, i-au cerut lui Putin să accepte un armistițiu de 30 de zile, începând cu 12 mai. Aceștia au avertizat că, în cazul în care nu se va ajunge la o soluție, Occidentul își va intensifica sancțiunile și va continua să sprijine Ucraina cu arme.
Reflecții asupra propunerii de încetare a focului
Kremlinul, după ce a inițial exprimat nemulțumirea față de semnalele „contradictorii” venite din Europa, a anunțat că va „reflecta” asupra propunerii de încetare a focului avansate de aliații occidentali, dar a subliniat că este „inutil” să se apese pe Moscova. Această reacție sugerează că Rusia este reticentă să cedeze presiunilor externe.
Delegația rusă la discuțiile de la Istanbul
Rusia va fi reprezentată la negocierile de la Istanbul printr-o delegație, iar detalii privind componența acesteia vor fi comunicate ulterior. Iuri Ușakov, consilierul prezidențial rus, a afirmat că „din partea noastră va merge o delegație”, dar nu a specificat dacă vor participa diplomați sau reprezentanți militari. Acest aspect rămâne neclar, însă se așteaptă detalii suplimentare în zilele următoare.
