Investigația despre mercenarii români în RDC
O investigare a utilizării de către Republica Democratică Congo (RDC) a sute de luptători români relevă aspectele unei operațiuni dezorganizate, cu recruți nepregătiți, care a culminat într-un „circ” mortal, conform publicației britanice The Guardian. În luna ianuarie, după asediul de doi ani asupra orașului Goma, încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor rwandeze, un grup neomogen de aproape 300 de mercenari albi a fost aliniat pentru a asista la o înfrângere umilitoare, transmisă pe ecrane.
Captura orașului Goma
Pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații rwandezi au cucerit orașul Goma, ceea ce a reprezentat o înfrângere severă, nu doar pentru forțele congoleze, dar și pentru europenii ce aveau rolul de a proteja zona. Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt al M23, a transmis un mesaj direct unui bărbat pe care l-a ordonat să stea cu mâinile la cap, precizând: „Nu trebuie să glumiți cu noi.” Această acțiune a evidențiat gravitatea situației.
Istoricul angajării mercenarilor
Istoria liderilor congolezi include angajarea mercenarilor albi, care au fost implicați în campanii celebre în perioada tumultoasă de după independența față de Belgia, în 1960. Fostul dictator Mobutu Sese Seko a apelat, de asemenea, la mercenari din fosta Iugoslavie, în perioada în care regimul său se prăbușea, în anii 1990.
Angajarea firmelor militare private
La sfârșitul anului 2022, pe fondul avansului M23 în jurul orașului Goma, guvernul RDC a contractat două firme de securitate private. Una dintre acestea, numită Agemira, includea aproximativ 40 de foști membri ai personalului de securitate francez, care ofereau sprijin logistic și informații armatei congoleze.
Mercenarii lui Horațiu Potra
Cea mai mare parte a mercenarilor era afiliată unei a doua firme, condusă de Horațiu Potra, un transilvănean și fost legionar francez, recunoscut pentru asigurarea securității politicienilor și a siturilor miniere în Africa. În cele mai active momente, efectivele sale din RDC, care erau predominant românești, numărau în jur de 1.000 de oameni, cunoscuți în cercurile de securitate sub denumirea de „Romeos”.
Problemele operațiunii
Operațiunea a fost marcată de neglijență, dispute interne legate de salarii și lipsa echipamentului necesar. O investigație realizată de The Guardian, alături de publicațiile Public Record din România și Le Soir din Belgia, a arătat că atât foști membri ai forțelor de securitate, cât și recruți fără experiență, inclusiv paznici de supermarket, au fost mobilizați. În anumite momente, „Romeos” au colaborat cu milițiile locale și au fost implicați activ în confruntări.
Fuga spre baza ONU
În ziua în care forțele armate congoleze și aliații lor au cedat, echipa „Romeos” a abandonat echipamentele și a fugit către baza ONU din centrul orașului, lăsând în urmă puști și jeep-uri. Un oficial de rang înalt al ONU a declarat că „urmează să fie uciși în mod iminent”. Luptătorii M23 au exclusivist intervenit la baza ONU, oferindu-le românilor un termen de două ore să se predea, iar unii dintre aceștia au căutat refugiu pe acoperișurile hotelului Serena pentru a spiona situația de pe teren.
Criza negociată
Un oficial ONU a descris incidentul ca fiind o „criză reală”. Negocierile intense, în care au fost implicați președinții unor state, au dus la un acord de extragere. După ce Willy Ngoma și-a finalizat reprimarea românilor, aceștia au fost îmbarcați în autobuzele ONU, dotate cu geamuri cu gratii. Peste 280 de mercenari din efectivele inițiale de 1.000 – dintre care mulți au părăsit RDC înainte de căderea orașului Goma – au fost transportați la granița cu Rwanda și aduși acasă cu avionul.
Pericole și victime
În timpul desfășurării în provincia Kivu de Nord, cel puțin patru mercenari au fost răpuși. Situația a fost caracterizată de un fost membru român al forțelor speciale drept un „circ”, subliniind condițiile extrem de dificile întâmpinate în cele șase săptămâni în care a operat în RDC. Această experiență nefericită reflectă complexitatea și riscurile asociate cu implicarea mercenarilor în conflicte internaționale, aducând în discuție moralitatea și eficiența unor astfel de operațiuni.
Recrutarea Rapidă în RDC
O veste s-a răspândit repede: Potra recruta forțe. Oameni cu salarii mici, cu ipoteci și familii în întreținere, au profitat de această oportunitate. Printre ei se numărau foști legionari străini francezi, camarazi ai lui Potra, dar și agenți de securitate, foști militari și polițiști (sau chiar cei în activitate), care de multe ori își luau concediu fără plată pentru a se alătura.
Detalii Contractuale
La sosirea în Goma, contractorii semnau un document de trei pagini. Salariile variau între 5.000 și 6.000 de dolari pe lună, echivalent cu 3.900-4.600 de lire sterline, în funcție de experiență, conform a patru contracte diferite semnate între 2022 și 2024, examinându-le surse independente. Inițial, aceștia au semnat cu o companie înregistrată în Regatul Unit, GPH La Role Ltd, deținută de fratele lui Potra, dar mai apoi contractele au fost transferate unei companii înregistrate în Congo, Amani Sarl. Contractele erau pe o durată de trei luni, cu o lună și fără asigurare medicală. Compania lui Potra furniza un vestă antiglonț și un AK-47, iar orice alt echipament trebuia să fie achiziționat de contractori pe cont propriu.
Oportunități și Tragedii
Pentru Victor Railean, un ofițer moldovean de securitate privată care l-a întâlnit pe Potra în 2019, aceasta era o oportunitate semnificativă. El a venit în Republica Democratica Congo (RDC) pentru a acumula economii pentru fiul său, despre care sora sa, Victoria Gonț, spunea că îl iubea „la nebunie”. Railean a fost împușcat în februarie 2024 în timpul unei ambuscade pe dealurile vulcanice, la aproximativ 25 km de Goma, și a murit din cauza rănilor. De asemenea, Vasile Badea, un fost polițist român, a fost ucis în aceeași zi. Grupul lor ceruse în prealabil extragerea, conform înregistrărilor vocale WhatsApp analizate de The Guardian.
Greșeli în Strategie
Un mercenar i-a spus lui Potra în timpul confruntării: „Nu ne putem mișca pentru că ne vânează cu lunetiști. Dacă plecăm de aici, îți vor zbura creierii”. Un supraviețuitor al ambuscadei a declarat că „s-au făcut greșeli foarte mari, au fost semnalate, nu au fost corectate. Ca urmare, băieții au murit.” Cinci contractori au descris operațiunea ca fiind dezorganizată, cu recruți neantrenați și nepotriviți. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre contractori au avut experiență în Legiunea Străină Franceză.
Critica Organizării
„Când aduci șoferi de camion, agenți de securitate și oameni de peste 60 de ani… mi-am dat seama că nu era bine organizat, așa că am cerut să plec acasă”, povestește un recrut care a descris compania militară privată a lui Potra ca fiind un „circ”. Mercenarii au fost desfășurați în poziții fortificate aproape de liniile de front, pe dealurile din nordul orașului Goma și în jurul unui oraș satelit disputat din nord-vest. Conform contractelor, aceștia trebuiau să efectueze „instruirea, calificarea și certificarea personalului local de securitate”.
Declarații Oficiale
Felix Tshisekedi, președintele RDC, a negat că aceștia ar fi mercenari, afirmând că au oferit „pregătire” pe terenul de luptă. Cu toate acestea, diverse mărturii și imagini video arată o operațiune militară activă. A existat o „forță de reacție rapidă” destinată prin extragerea persoanelor atacate, echipe care operau drone de supraveghere și alte care coordonau bombardamentele de artilerie. Conform filmărilor, mercenarii, îmbrăcați în uniforme militare, trăgeau cu mitraliere grele și operau mortiere. În unele cazuri, au declarat că au tras ei înșiși cu artileria.
Experiențe de Luptă
Unul dintre acești mercenari, cu experiență de luptă în Irak și Afganistan, a menționat că echipele de mortiere au tras asupra pozițiilor M23 timp de două săptămâni în primăvara anului 2024. A decis să nu mai participe la atacuri pentru că acestea depășeau gradul său salarial. „Participam [gratuit] la operațiuni militare acasă,” a mărturisit el.
Probleme Financiare
Disputele privind salariile erau frecvente în rândul mercenarilor. De asemenea, au existat tensiuni în cadrul trupelor congoleze, unde soldații erau plătiți cu doar 100 de dolari pe lună, comparativ cu salariile mult mai mari ale mercenarilor. În acest context, Banca Mondială a clasificat RDC printre cele mai sărace cinci țări din lume, cu peste 70% din populație trăind în condiții de privare economică severă.
Supraestimarea angajaților de către firma lui Potra
O firmă condusă de Potra a fost acuzată de supraestimarea numărului de angajați. Patru contractanți susțin că în loc de 100 de oameni activi pe teren, erau doar 70. Un mercenar a declarat că a pretins că locuiește în patru unități de cazare diferite, cu scopul de a înșela inspectorii. Mercenarii au semnalat, de asemenea, că lipsa echipamentelor era o manevră de reducere a costurilor. Unul dintre aceștia a afirmat că profitul a fost prioritar pentru companie.
Lipsa de răspuns a autorităților
Atât Potra, cât și reprezentanții președinției congoleze nu au oferit comentarii în legătură cu acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al armatei congoleze a precizat că nu are „niciun comentariu de făcut” în acest caz.
Avansul M23 în estul RDC
Grupul M23 a extins controlul asupra unor teritorii semnificative în estul Republicii Democratice Congo (RDC), în urma unei ofensive inițiate la finele anului 2021. Ca reacție, armata RDC, care se confruntă cu slăbiciuni, a început să colaboreze cu milițiile pro-guvernamentale, denumite în swahili Wazalendo, adică patrioți. Aceste grupuri variate includ atât grupuri nestructurate, cât și miliții bine organizate, cum ar fi Alianța patrioților pentru un Congo liber și suveran (APCLS) și Coaliția mișcărilor pentru schimbare (CMC).
Cooperarea între mercenari și miliții locale
În urma unor înregistrări audio și interviuri, s-a dovedit că mercenarii au colaborat cu milițiile locale, oferind finanțare și muniție. Multe dintre aceste miliții au fost acuzate de comiterea unor crime de război, ceea ce ar putea transforma mercenarii în complici, conform opiniei experților juridici. Totuși, rămâne neclar cu ce grupări militante au avut loc aceste colaborări, deoarece luptătorii intervievați nu au specificat.
Tensiuni și percepții asupra statutului mercenarilor
Un contractor a menționat că relația dintre mercenari și miliții a fost tensionată până când mercenarii au început să ofere sprijin financiar. Reprezentanții serviciilor de securitate sugerează că mercenarii lui Potra erau conștienți de limitele legale ale angajamentelor lor, în timp ce contractorii interogați insistă asupra faptului că nu sunt mercenari. „Dacă ești din vest, ești un contractor militar. Dacă ești din est, ești mercenar”, a declarat unul dintre aceștia.
Aspecte legale privind activitatea mercenarilor
Stabilirea juridică a definiției unui contractor militar comparativ cu un mercenar este complexă și poate avea implicații legale în țări precum Franța, care interzice activitatea mercenară. Mulți dintre instructorii români sunt foști legionari cu cetățenie franceză, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară acestei problematici.
Necesitatea unei anchete independente
Jelena Aparac, fost președinte al Grupului de lucru al ONU pe teme de utilizare a mercenarilor, a subliniat că numărul acestor actori a crescut, ceea ce face esențială crearea unui organism de anchetă independent care să sprijine eforturile de responsabilizare.
Înscenarea antrenamentelor cu trupele congoleze
Într-un incident recent, Potra a fost filmat găzduind un jurnalist de la televiziunea publică din România, care a documentat activitatea oamenilor săi în cadrul antrenamentului trupele congoleze. Un contractor a susținut că filmările au fost o înscenare, afirmând: „Ne-am prefăcut că antrenăm oameni doar când a venit presa.”
Impactul etichetării asupra angajabilității
Un alt contractor a declarat că se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă după ce a fost identificat drept mercenar. „Este o problemă cu care ne confruntăm cu toții. Aproape niciunul dintre noi nu mai poate fi angajat acum,” a încheiat acesta, subliniind amploarea provocărilor care îi afectează pe acești profesioniști.
