Situație gravă ajunsă la urechile Guvernului: Pentru a tăia cu 10% cheltuielile de personal, serviciul de reacție rapidă la atacurile cibernetice a fost redus la numai 12 ore pe zi

Cuprins:Sectoare esențiale cum ar fi sănătate, transporturi, energie, fac față din ce în ce mai greu atacurilor în valuri orchestrate de „hackeri cu motivație ideologică, politică sau extremist-teroristă”. Cale mai recente exemple sunt raidurile cibernetice la care au fost supuse Apele Române, Cadastrul, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Când atacurile sparg apărarea cibernetică, hackerii reușesc să fure date și să blocheze procese sau servicii publice. În loc să-și întărească apărarea, România și-a întrerupt serviciul permanent de veghe pentru a tăia cheltuielile de personal. Situația gravă a ajuns pe masa Guvernului.Când un minister, o primărie sau un spital, de exemplu, sunt supuse unui atac cibernetic, o echipă specializată de reacție rapidă (CSIRT), formată din experți în IT și criptografie, ar trebui să intervină pentru a limita pagubele și a ajuta la restabilirea funcționării normale a infrastructurilor afectate.Acestă echipă de intervenție rapidă, un fel de pompieri în domeniul atacurilor cibernetice, stătea de veche non-stop 24h pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.Asta până ca Guvernul să introducă în acest an regula tăierii cu 10% a cheltuielilor salariale în sectorul bugetar. „Reforma” administrației a provocat o breșă în apărarea cibernetică a infrastructurii civile din România.Într-o „descriere a situației actuale”, Guvernul a fost informat că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și-a redus la 12 ore pe zi serviciul de reacție rapidă în cazul atacurilor informatice asupra sectoarelor civile critice ale statului.Intervenție de urgență pentru plata salariilorGuvernul interimar a adoptat joi o Hotărâre prin care alocă o sumă suplimentară de 14,7 milioane de lei pentru plata salariilor din Directoratul Național de Securitate Cibernetică.În DNSC lucrează acei experți care intervin rapid când o instituție civilă este atacată cibernetic.Banii au fost asigurați pentru că DNSC nu mai avea fonduri să-i plătească pe angajați. Lipsă cronică de personalÎn documentația care a însoțit Hotărârea de Guvern, „descrierea situației actuale” scoate la lumină o criză gravă.„În prezent, România, prin DNSC, se află într-o situație dificilă în ceea ce privește asigurarea capacitații de răspuns la varietatea și complexitatea atacurilor cibernetice curente întrucât nu dispunem de suficiente resurse umane cu expertiză în domeniul securității cibernetice care să asigure reacția rapidă la incidente, limitarea pagubelor, efectuarea de investigații complexe sau restabilirea funcționării normale a infrastructurilor afectate”, conform documentelor consultate de Știripesurse.ro.Astfel, întregul personal al DNSC este de 209 de angajați cu normă întreagă, inclusiv membrii conducerii, față de 1.063 de angajați necesari funcționării optime a entității (conform Hotărârii CSAT nr. S-241/2023 prin care au fost aprobate organigrama și statul de funcții).Pe scurt, DNSC funcționează cu doar 20% din angajații de care ar avea nevoie.Serviciul non-stop a fost întreruptLipsa de personal combinată cu decizia luată de Guvern la începutul anului de a tăia cu 10% cheltuielile bugetare cu salariile a avut consecințe grave: capacitatea de reacție rapidă a fost redusă la 12 ore pe zi.„Atragem atenția asupra faptului că lipsa cronică de experți afectează în mod grav capacitatea operațională a DNSC de asigurare a serviciilor de intervenție rapidă (care se derulau în regim permanent, 24/7/365), astfel încât CSIRT-ul național al DNSC a fost obligat de realitățile instituționale să reducă acest serviciu public la numai 12 ore pe zi, în zilele lucrătoare, pentru a putea implementa obligațiile legale de a reduce cu 10% cheltuielile de personal”, conform documentelor.Atacurile cibernetice s-au înmulțit într-un ritm amețitorProblema este cu atât mai serioasă cu cât, conform documentelor de pe masa Guvernului, „numărul atacurilor cibernetice este în continuă creștere, acestea fiind din ce în ce mai sofisticate”, ele fiind realizate de „persoane și grupări de hackeri cu motivație ideologică, politică sau extremist-teroristă” asociate unor țări străine, iar 3.178 de entități din toate sectoarele de activitate (inclusiv consilii județene, primării, spitale etc.) sunt în permanent pericol să sufere un atac cibernetic:„Actori cibernetici afiliați intereselor Federației Ruse au executat și inițiază în continuare atacuri cibernetice intense, repetate și de amploare asupra infrastructurilor cibernetice din țara noastră.`Atacurile au vizat și vizează în continuare cu precădere infrastructuri informatice critice din sectoare esențiale la nivelul țării, cum ar fi: sănătate, transporturi, energie sau cel financiar-bancar. De exemplu, atacurile cibernetice recente de mare amploare și cu impact societal ridicat executate asupra Apelor Române, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), precum și de la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”Numărul total al incidentelor de securitate cibernetică înregistrate de la începutul anului 2026 și până în prezent, este aproape dublu (23.500 de incidente) față de cel înregistrat pe tot parcursul anului 2025 (13.739 de incidente).Numărul total al entităților notificate cu privire la vulnerabilitățile critice descoperite și care pot fi exploatate de către actori cibernetici malițioși de la începutul anului 2026 și până în prezent este de 3.178 de entități din toate sectoarele de activitate (inclusiv consilii județene, primării, spitale etc.).În ultimii doi ani, atacurile cibernetice au crescut constant în intensitate și complexitate, țintele predilecte ale hackerilor devenind acum instituțiile guvernamentale.Statul are nevoie de experți din mediul privatToate funcțiile de experți ale DNSC implică stăpânirea unui set complex de abilități în IT, date, criptografie, rețelele de telecomunicații, codificare, sisteme și limbaje de operare, angajați pe care statul nu îi poate găsit decât dacă iese la vânătoare în zona privată.„Sunt absolut necesare aptitudini, atitudini și un mod de lucru ce necesită profile profesionale care la acest moment nu există în sistemul public național și trebuie a fi atrase din sectorul privat, din cel academic sau din rândul experților români ce activează în străinătate, în cadrul marilor firme și organizații din domeniul securității cibernetice”, conform documentelor citate.Ce sunt și ce fac DNSC și CIRTDirectoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) este organ de specialitate al administrației publice centrale, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțat integral din bugetul de stat. În cadrul DNSC lucrează echipa de răspuns la atacurile cibernetice denumită CSIRT.Potrivit legii, CSIRT este o „entitate organizațională specializată care dispune de capacitatea necesară pentru prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidentele cibernetice”.