Mişcarea SENS solicită reglementarea epuizării profesionale
Mişcarea SENS susţine adoptarea urgentă a unui proiect de lege referitor la epuizarea profesională (burnout), subliniind necesitatea ca acesta să nu rămână ignorat. Reprezentanţii SENS afirmă că reglementarea fenomenului epuizării profesionale nu reprezintă un capriciu, ci o urgenţă în domeniul sănătăţii publice, conform unei postări pe reţelele sociale.
Recunoaşterea internaţională a burnout-ului
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut burnout-ul în manualul de diagnóstico ICD 11 ca un sindrom provocat de stres cronic la locul de muncă. Acesta se caracterizează prin epuizare severă, distanţare faţă de muncă şi o scădere a eficienţei profesionale. În România, deşi acest fenomen devine tot mai comun, nu există o protecţie legală clară, iar persoanele afectate se confruntă adesea cu dificultăţi singure. Epuizarea profesională nu se limitează doar la oboseală, având potenţialul de a genera depresie, anxietate, afecţiuni cardiovasculare, probleme digestive, deteriorarea relaţiilor interumane, iar în cazuri extreme, chiar sinucidere.
Importanţa proiectului de lege
Proiectul de lege depus la Parlament la finalul anului 2025 este considerat „esenţial” de către specialişti. Acesta va defini oficial burnout-ul în cadrul legislativ al sănătăţii şi securităţii în muncă şi va impune angajatorilor obligaţia de a evalua şi preveni riscurile psihosociale. Proiectul va permite, de asemenea, diagnosticarea clară a burnout-ului şi va facilita acordarea de concediu medical plătit. De asemenea, va integra epuizarea profesională în asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale, precum și va crea mecanisme de revenire graduală la muncă.
Cazuri alarmante internaţionale
Gândindu-se la cazuri notabile precum „Karoshi” din Japonia, unde epuizarea profesională a dus la decese, sau la valul de sinucideri de la France Telecom, Mişcarea SENS subliniază gravitatea efectelor ignorării simptomelor de burnout. În România, există exemple îngrijorătoare, cum ar fi medici de familie care s-au sinucis după perioade prelungite de muncă intensă şi lipsă de concediu, iar legătura cu burnout-ul rămâne evidentă, chiar dacă nu este recunoscută oficial.
Apelul către cetăţeni
SENS încurajează cetăţenii să semneze şi să distribuite petiţii în favoarea adoptării legii privind burnout-ul. Organizaţia îi îndeamnă să contacteze parlamentarii pentru a solicita votarea legii, să facă cunoscute informaţiile despre proiectul legislativ pe reţele sociale, şi să mobilizeze sindicatele, organizaţiile profesionale, ONG-urile şi comunităţile pentru a-şi exprima public susţinerea.
Iniţiative legislative recente
Pe 23 decembrie 2025, ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunţat depunerea unei iniţiative menite să prevină burnout-ul. Această propunere impune angajatorilor obligaţia de a informa anual angajaţii despre riscurile de epuizare profesională şi metodele de prevenire. De asemenea, riscurile psihosociale vor fi incluse în evaluările interne ale riscurilor la nivel de unitate.
Responsabilităţile angajatorilor
Proiectul prevede, pentru companiile cu peste 50 de angajaţi, obligaţia de a elabora anual un plan personalizat de prevenire a epuizării profesionale. Aceasta va include instituirea unui mecanism intern de sesizare a riscurilor, care să fie confidenţial şi accesibil, fără repercusiuni pentru angajaţii care îl utilizează. De asemenea, angajatorii vor fi responsabili pentru suportarea parţială sau totală a costurilor unor pachete de sprijin emoţional şi profesional.
Drepturile angajaţilor
Angajaţii vor avea dreptul să semnaleze riscuri legate de epuizarea profesională fără a suferi consecinţe negative. În plus, ei vor putea solicita o discuţie formală cu angajatorul privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără a se teme de repercusiuni disciplinare.
Reglementări pentru Ministerul Muncii
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va avea un termen de 180 de zile de la adoptarea legii pentru a crea şi publica un ghid naţional dedicat prevenirii epuizării profesionale. Acesta va include instrumente de auto-evaluare pentru angajatori, linii directoare pentru implementarea mecanismelor de sesizare şi activităţi de sprijin psiho-emoţional, precum şi standarde pentru consilierea profesională non-clinică.
