Roxana Mînzatu: Peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele finanţate prin FSE Plus şi Erasmus+

Peste 36 de milioane de europeni au participat, în 2025 şi 2026, în proiectele şi programele finanţate prin Fondul Social European Plus şi Erasmus+, aproape 8% din populaţia totală a Uniunii Europene (UE), a afirmat, joi, Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, potrivit Agerpres.”Cum a fost 2026 până acum? Au fost luni intense. În portofoliul pe care îl gestionez, două dintre principalele instrumente prin care Europa investeşte direct în oameni sunt Fondul Social European Plus şi Erasmus+. În 2025 şi 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele şi programele finanţate prin cele două fonduri. Aproape 8% din populaţia totală a UE. Aproximativ 450.000 de proiecte şi programe sunt în desfăşurare”, a declarat comisarul european, într-un scurt bilanţ semestrial, postat pe Facebook.Potrivit Roxanei Mînzatu, până la finalul lui 2026, se estimează că peste 100 de miliarde de euro vor fi în implementate prin Fondul Social European Plus din totalul bugetului acestuia pentru cadrul financiar multianual 2021-2027.”Sunt bani care merg direct în finanţarea serviciilor sociale, în măsuri de incluziune, în sistemele de educaţie şi programe de formare, în programe de combatere a şomajului şi acces pe piaţa muncii. Aproximativ 65% din această contribuţie europeană merge către regiunile mai puţin dezvoltate, iar mai mult de jumătate dintre participările raportate sunt ale persoanelor sub 30 de ani”, a explicat comisarul european.În ceea ce priveşte Erasmus+, până la finalul anului, se estimează că vor fi angajate circa 22 miliarde euro din fondurile totale de 27 miliarde euro. Astfel, doar în 2025 au beneficiat de Erasmus peste 1,7 milioane de europeni: elevi, cadre didactice, tineri, sportivi etc.Pe lângă gestionarea unor instrumente financiare de importanţă majoră, 2026 a însemnat paşi politici importanţi, consideră vicepreşedintele executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire.O premieră în istoria UE este adoptarea Strategiei europene pentru combaterea sărăciei.”Nu e doar despre sprijin pentru vulnerabili. Propune măsuri de prevenţie. Un accent mare: accesul la locurile de muncă. Mai ales pentru cei 50 milioane europeni din afara pieţei muncii şi care ar putea lucra. Pentru asta am lansat şi procesul juridic, prevăzut de Tratate, de consultare a partenerilor sociali cu privire la oportunitatea elaborării unui instrument legal european în domeniul activării persoanelor din afara pieţei muncii europene”, precizează comisarul european.În plus, a fost consolidat instrumentul Garanţiei europene pentru copii, prin care se propune un card european pentru copiii vulnerabili care beneficiază de Garanţie, fiind inclusă şi siguranţa copiilor vulnerabili (online şi offline).Mînzatu s-a referit, în context, şi la un „upgrade important la procesul anual al Semestrului European”. Astfel, educaţia, competenţele şi capitalul uman sunt incluse de acum în centrul coordonării politicilor bugetare, fiscale, sociale între nivelul UE şi nivelul naţional.”Concretizăm Uniunea Competenţelor: Am aprobat primele proiecte care pilotează Garanţia Europeană pentru Competenţe. Ideea este simplă: dacă o fabrică se restructurează, să intervenim înainte ca oamenii să ajungă în şomaj. Care este calea cea mai eficientă de a ajuta ca aceşti oameni să îşi păstreze statutul de angajat dar şi un job bun? Am selectat la finanţare şase proiecte pilot din UE pentru a vedea, în practică, ce funcţionează şi ce nu. România participă în două dintre aceste şase proiecte pilot”, arată sursa citată.Conform Roxanei Mînzatu, s-au modificat şi regulile stagiilor de practică la Comisia Europeană (Blue Book traineeships) aşa încât, din 2026, să poată deveni stagiari la Comisie şi absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic.În acelaşi timp, după aproape zece ani de negocieri, a fost deblocată modernizarea regulilor europene de coordonare a securităţii sociale pentru milioanele de lucrători mobili din Europa.”Dincolo de limbajul tehnic al Regulamentului 883 este o idee simplă: dacă pleci să munceşti în una sau mai multe alte state membre UE, drepturile şi asigurările tale sociale vin cu tine de o manieră corectă şi echitabilă. Adevărul este că Europa trece prin schimbări uriaşe: construirea unei baze industriale europene autonome şi cu vulnerabilităţi minime, securitatea energetică şi eliminarea importurilor care vulnerabilizează, transformarea demografică către un continent mai longeviv, schimbări climatice, inteligenţa artificială”, spune comisarul european.Roxana Mînzatu adaugă că nu sunt schimbări care nu pot fi oprite. „Dar putem alege dacă doar reacţionăm la ele sau ne pregătim din timp. Putem interveni după ce o fabrică se închide sau putem pregăti oamenii înainte. Putem compensa următoarea factură la energie, putem oferi subvenţii sau putem investi inteligent în producţie, stocare, reţele şi interconectări. Putem privi efectele unei secete continentale care scade dramatic debitul Dunării ca pe o criză a lui 2026 sau putem elabora măsuri structurale de pregătire în modul în care gestionăm apa şi energia”, subliniază aceasta.A doua parte a anului are în vedere dosare importante: mobilitatea echitabilă a forţei de muncă, învăţământul profesional şi tehnic, o nouă viziune pentru educaţie, cum asigurăm locuri de muncă de calitate în noile contexte, o nouă strategie europeană pentru sport etc.”Şi, dincolo de elemente de portofoliu, continuă negocierile pentru viitorul buget european 2028-2034. Comisia a propus două trilioane euro pentru a răspunde unor nevoi fără precedent. Acum, statele membre şi Parlamentul negociază. Scăderile acestor alocări pot însemna mari riscuri pentru viitorul nostru comun. Un lucru este clar: Europa nu îşi poate reduce decalajul de competitivitate şi nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni – în formarea lor, în rezilienţa lor, în serviciile care îi capacitează. Asta este, de fapt, miza muncii mele la Comisia Europeană”, a încheiat Roxana Mînzatu.