România formează medici pentru alte țări. Aproape 25.500 de doctori români lucrau în statele OECD

România investește în formarea personalului medical, dar o parte importantă a specialiștilor ajunge să lucreze în sistemele de sănătate din alte state. O analiză națională realizată de Alianța Binelui Comun (ABC) arată că, în 2020/21, în țările OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Rata estimată de emigrare ajungea la 28% în cazul medicilor și la 24% în cazul asistenților medicali, ceea ce transformă sănătatea într-unul dintre cele mai clare exemple ale „exportului” românesc de capital uman.Creșterile salariale din ultimii ani au temperat plecările, dar nu au rezolvat problema. În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani luau în calcul plecarea din România. Printre motive se numără infrastructura, birocrația, volumul de muncă și calitatea managementului, nu doar nivelul salariilor. Aproape 4 milioane de români în diaspora OECDSituația din sănătate face parte dintr-un fenomen mult mai amplu. Numărul persoanelor născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, care trăiau în țările OECD a crescut de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate. Pierderea este și una de competențe: datele pentru 2015/16 indicau aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare, iar aproape jumătate dintre aceștia lucrau în ocupații sub nivelul calificării lor.Fenomenul riscă să continu: în martie 2026, 27,6% dintre tinerii de 18–35 de ani declarau că intenționează să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni, iar 64,7% indicau un loc de muncă mai bine plătit drept principalul motiv al plecării.Ce propune Alianța Binelui ComunABC propune crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, care să urmărească anual inclusiv emigrarea din profesii-cheie – medici, asistenți, ingineri, specialiști IT, cercetători și profesori, dar și câți dintre cei care se întorc reușesc să rămână în România. Printre soluțiile avansate se numără pachete de relocare pentru specialiștii din sănătate, educație și cercetare, recunoașterea rapidă a experienței dobândite în străinătate și dezvoltarea unor trasee de carieră competitive. Concluzia analizei este că, pentru profesioniștii înalt calificați, salariul reprezintă doar o parte a soluției. Retenția depinde și de infrastructură, meritocrație și perspective profesionale credibile.