Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Multitasking-ul ne umple corpul de cortizol exact ca evenimentele traumatice: Ne afectează chiar și ADN-ul!

Multitasking-ul ne umple corpul de cortizol exact ca evenimentele traumatice: Ne afectează chiar și ADN-ul!

by Salut Iasi


Cuprins:Munciți și faceți mai multe lucuri în același timp? Vi se pare că sunteți performanți? Specialiștii atrag atenția că o astfel de rutină vă poate îmbolnăvi! Să răspunzi la e-mailuri în timp ce mănânci, să verifici telefonul în timpul unei alte activități sau să alternezi permanent între mai multe sarcini poate părea o metodă de a câștiga timp.Multitaskingul ar putea avea însă efectul opus asupra creieruluiNeurofiziologul și expertul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că trecerea permanentă de la o activitate la alta poate crește nivelul hormonilor de stres și poate favoriza procese asociate îmbătrânirii, potrivit publicației Focus.Creierul nu execută eficient mai multe sarcini simultanUna dintre problemele multitaskingului este chiar mecanismul prin care creierul încearcă să gestioneze activitățile concurente. În multe situații, acesta nu desfășoară efectiv mai multe sarcini complexe în paralel, ci își mută rapid atenția de la una la alta.Aceste schimbări repetate consumă resurse cognitive, pot reduce eficiența și favorizează oboseala mentală. Articolul citează cercetări potrivit cărora multitaskingul este asociat și cu o creștere a producției de cortizol, hormon implicat în răspunsul organismului la stres.Pe termen lung, stresul cronic este asociat cu procese inflamatorii și cu un risc mai ridicat pentru diferite afecțiuni. Sursa indică, de asemenea, o posibilă legătură între stres și scurtarea telomerilor, structurile protectoare aflate la capetele cromozomilor și asociate cu procesul de îmbătrânire celulară.Alternativa propusă: câte o singură sarcinăSoluția recomandată este „mono-taskingul” – concentrarea deliberată asupra unei singure activități înainte de trecerea la următoarea.Printre măsurile propuse se numără organizarea muncii în intervale dedicate unei singure sarcini, eliminarea notificărilor și a altor surse de distragere și introducerea unor perioade fără telefon sau rețele sociale. Telefonul în timpul mesei poate fi, de exemplu, una dintre primele obișnuințe eliminate.O altă recomandare vizează activitățile obișnuite: o plimbare fără verificarea permanentă a telefonului sau o pauză în care atenția să nu fie împărțită între mai multe surse de informație.Mesajul expertului nu este că orice situație în care facem două lucruri simultan ne scurtează automat viața. Problema este transformarea fragmentării atenției într-o rutină permanentă, care poate menține nivelul de stres ridicat.Într-o perioadă în care munca, mesajele, notificările și rețelele sociale concurează aproape permanent pentru atenție, recomandarea este surprinzător de simplă: mai puține lucruri făcute simultan și mai multă concentrare asupra unei singure activități. Potrivit expertului, reducerea distragerilor poate ajuta atât performanța cognitivă, cât și gestionarea stresului.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu