Temeri ale primarilor pentru micile comunități
Actualii primari din România își exprimă îngrijorarea că micile comunități ar putea fi „uitate” în cadrul planurilor de dezvoltare și investiții. Acestea se tem, de asemenea, că identitatea acestor comunități va fi amenințată în timp. Reorganizarea administrativă a României, propusă recent de premierul Marcel Ciolacu, este un subiect discutat de mai bine de un deceniu, dar fără rezultate concrete. Partidul Social Democrat (PSD) a inițiat discutarea reformei administrative și a regionalizării în ateliere organizate în noiembrie 2013, însă niciunul dintre liderii de atunci nu mai este activ la nivel înalt în partid.
Detalii limitate despre proiectul de reorganizare
În anunțul de reluare a discuțiilor, Marcel Ciolacu a fost reținut în privința detaliilor. Premierul a menționat că proiectul de lege ar urma să fie supus votului parlamentar în prima sesiune post-elecții, care va dura până în luna iunie, dar nu a oferit informații suplimentare despre conținutul acestuia. Este așteptat ca social-democrații să elaboreze acest proiect legislativ.
Statutul comunelor și orașelor în România
Conform Legii 351/2001, o localitate trebuie să aibă un număr minim de locuitori pentru a putea obține statutul de oraș sau municipiu. Astfel, un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori, iar un municipiu, 40.000. De asemenea, o comună trebuie să aibă măcar 1.500 de locuitori. Rezultatele ultimului recensământ sugerează că Pașcaniul ar putea pierde statutul de municipiu, iar orașele Podu Iloaiei și Tg. Frumos nu îndeplinesc criteriile necesare.
Cucuteni, comuna cu cea mai mică populație
Un număr de șase comune, inclusiv Cucuteni, care are doar 1.100 de locuitori, nu ating pragul minim necesar pentru a-și menține statutul. Primarul Pamfilică Brânză și-a exprimat temerea că micile comunități vor fi neglijate în fața celor mai mari, care vor avea un număr mai mare de votanți. De asemenea, acesta a subliniat importanța istorică a sitului arheologic din localitate.
Îngrijorări privind fuziuni și atenția acordată comunităților mici
Elena Lipșa, primărița comunei Ipatele, a exprimat speranța că reorganizarea administrativă va aduce beneficii pentru localnici, dar este neliniștită de faptul că o comună mare care ar absorbi cele patru sate din jurul ei nu ar acorda suficientă atenție nevoilor acestora. „Acum, dacă în comună sunt patru sate, un proiect îl fac pentru toate patru, nu doar pentru unul”, a spus ea, subliniind nevoia de o abordare echitabilă pentru fiecare comunitate.
Necesitatea unei analize detaliate înainte de implementare
Primărița a adăugat că reorganizarea administrativă trebuie să fie bine fundamentată, sugerând că ar trebui realizate măsurători extinse înainte de a se lua o decizie. „Pentru că, altfel, nu vor avea probleme cei mari, ci noi, cei mici”, a concluzionat ea, evidențiind astfel preocupările față de impactul acestei restructurări asupra comunelor cu populație redusă.
Necesarul de viziune diferită în funcție de dimensiunea comunității
Georgel Popa, primarul comunei Moșna, își exprimă, de asemenea, scepticismul față de noua reorganizare. El a menționat că există un consens asupra necesității de a face schimbări în structura administrativă, dar a subliniat că perspectivele sunt foarte diferite între comunele mari, cum ar fi cele din Zona Metropolitană, și cele mici. Această discuție continuă să pună în lumină contrarietățile existente în modul în care administrația locală ar putea răspunde nevoilor diverse ale diferitelor comunități din România.
Adoptarea unei perspective echilibrate asupra reformei
În concluzie, primarii din comunitățile mici solicită o viziune care să țină cont de vocea lor în procesul de reformare administrativă. Această problemă ridică întrebări importante privind viitorul acestor comunități, iar temerile exprimate sugerează că există o nevoie urgentă de a asigura că micile comunități nu sunt lăsate în umbră în favoarea dezvoltării marilor localități.
