Noul premier britanic şi relaţia sa cu România: „Regele Nordului” a jucat un rol în mai multe momente importante pentru relația dintre București și Londra

Cuprins:Andy Burnham a devenit luni noul premier al Marii Britanii, după ce a preluat conducerea Partidului Laburist și a fost însărcinat de regele Charles al III-lea să formeze guvernul.Supranumit „Regele Nordului”, fostul primar al Greater Manchester a jucat un rol în mai multe momente importante pentru relația dintre București și Londra.Andy Burnham îi succede lui Keir Starmer și devine al șaptelea premier britanic din ultimul deceniu. El fusese confirmat vineri în fruntea Partidului Laburist, după ce a obținut susținerea a 349 dintre cei 401 parlamentari laburiști. Pentru că partidul deține majoritatea în Camera Comunelor, schimbarea liderului formațiunii a dus și la schimbarea premierului, fără organizarea unor alegeri generale.Pentru România, Burnham nu este însă o figură complet necunoscută. În urmă cu peste două decenii, pe când ocupa o funcție în Ministerul britanic de Interne, el a fost direct implicat în dezbaterile privind aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană și accesul cetățenilor celor două state pe piața muncii din Regatul Unit.Andy Burnham a susținut aderarea României la Uniunea EuropeanăÎn noiembrie 2005, Andy Burnham era subsecretar parlamentar de stat în Ministerul de Interne și a reprezentat guvernul britanic în dezbaterile privind legea care pregătea aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană.Burnham a susținut extinderea Uniunii Europene și a afirmat că intrarea celor două țări urma să contribuie la stabilitatea politică și la securitatea continentului, dar și să creeze noi oportunități economice pentru cetățenii și companiile britanice.La finalul dezbaterilor, reprezentantul guvernului britanic descria aderarea drept „un nou început” și pasul final al unei călătorii dificile de la dictatură la democrație pentru aproximativ 30 de milioane de oameni din România și Bulgaria.„Aderarea României și Bulgariei va contribui în continuare la stabilitatea politică și la securitatea din vecinătatea noastră și va crea noi oportunități economice pentru cetățenii și companiile britanice”, declara Burnham în Camera Comunelor.El adăuga că efectele aderării nu se vor limita la cele două țări, ci vor aduce beneficii întregii Europe.Poziție prudentă privind accesul muncitorilor româniDeși susținea aderarea României, Burnham adopta o poziție prudentă în privința accesului imediat al românilor pe piața britanică a muncii.El considera că guvernul de la Londra nu trebuia să ia o decizie definitivă cu mai mult de un an înaintea aderării, ci să analizeze situația economică, numărul posibililor lucrători și efectele asupra pieței muncii din Regatul Unit.Burnham spunea că autoritățile britanice trebuie să își păstreze mai multe opțiuni: acces liber, introducerea unui sistem obligatoriu de înregistrare sau menținerea temporară a permiselor de muncă.„Trebuie să adoptăm o poziție ținând cont în special de efectul asupra pieței muncii din Regatul Unit. Aceasta este, evident, o preocupare predominantă în luarea oricărei decizii”, declara el în noiembrie 2005.În același timp, Burnham respingea discursul potrivit căruia migrația din Europa Centrală și de Est era exclusiv o problemă. El susținea că persoanele venite după extinderea precedentă a Uniunii Europene ocupaseră locuri de muncă vacante și contribuiseră semnificativ la economia britanică.Burnham afirma chiar că ar paria „o sumă mare de bani” că lucrătorii europeni veniți în Marea Britanie contribuiseră la buget mai mult decât primiseră sub forma beneficiilor sociale.„Contribuția lor este uriașă. Ei acoperă lipsurile de pe piața muncii și îndeplinesc un rol vital”, spunea viitorul premier britanic.Regatul Unit avea să introducă, după aderarea României din 1 ianuarie 2007, restricții tranzitorii pentru muncitorii români și bulgari.România, menționată în discuțiile despre traficul de persoaneTot în dezbaterile din 2005, Andy Burnham a vorbit despre combaterea traficului de persoane, o problemă intens discutată înaintea aderării României.El susținea că Ministerul britanic de Interne acorda o importanță deosebită fenomenului și că Europol și alte instituții desfășurau acțiuni „în special în ceea ce privește România”.Afirmația arată că Bucureștiul se afla atunci printre statele aflate în centrul cooperării europene împotriva rețelelor de trafic de persoane.A apărat dreptul românilor și al celorlalți europeni de a rămâne în Marea BritanieDupă referendumul pentru Brexit din 2016, Burnham a avut o poziție favorabilă cetățenilor Uniunii Europene care locuiau deja în Regatul Unit.El a cerut guvernului britanic să le garanteze urgent dreptul de ședere și a respins ideea ca europenii stabiliți în Marea Britanie să fie folosiți drept „monedă de negociere” în discuțiile cu Bruxelles-ul.Poziția sa îi viza implicit și pe cetățenii români care munceau și locuiau în Regatul Unit.Moțiunea susținută de Burnham cerea ca bărbații, femeile și copiii proveniți din alte state ale Uniunii Europene să nu fie transformați în instrumente de negociere și să primească certitudini privind viitorul lor în Marea Britanie.Întâlnire cu consulul general al RomânieiCea mai recentă legătură dintre Andy Burnham și România datează din 14 mai 2025.Nicoleta Teodorovici, consulul general al României la Manchester și președinta de atunci a Manchester Consular Association, s-a întâlnit cu Burnham în calitatea sa de primar al Greater Manchester.Diplomatul român i-a înmânat suma de 1.500 de lire sterline, colectată la gala asociației consulare pentru Greater Manchester Mayor’s Charity, organizația caritabilă asociată administrației conduse de Burnham.Consulul general al României preluase în martie 2025 conducerea Manchester Consular Association, una dintre cele mai vechi organizații consulare din Regatul Unit. Prin această funcție, diplomatul român a participat la mai multe inițiative de colaborare cu autoritățile și mediul de afaceri din Greater Manchester.Bucureștiul și Greater Manchester, în aceeași rețea internaționalăO altă legătură instituțională a apărut în 2021, când Bucureștiul, condus la vremea respectivă de Nicușor Dan, și Greater Manchester au fost incluse în același timp în Partnership for Healthy Cities, o rețea internațională susținută de Bloomberg Philanthropies, Organizația Mondială a Sănătății și Vital Strategies.Programul reunește orașe care dezvoltă politici pentru sănătate publică, reducerea inegalităților și siguranță urbană.Andy Burnham declara atunci că pandemia de COVID-19 a scos la iveală inegalitățile sociale și sanitare din nordul Angliei și că schimbul de experiență între orașe poate ajuta administrațiile locale să găsească soluții mai bune.Andy Burnham a avut și o legătură indirectă cu organizația PSD din Marea Britanie. În 2012, PSD Anglia și reprezentanți ai Partidului Laburist au lansat, chiar în Parlamentul de la Westminster, grupul „Labour Friends of Romania”, prezentat drept o platformă de colaborare între politicienii social-democrați din cele două țări.Inițiativa era coordonată de Alexandru Petrescu, pe atunci președintele PSD Anglia și vicepreședinte al PSD Diaspora, devenit ulterior ministru în guvernele conduse de Sorin Grindeanu și Viorica Dăncilă. Petrescu afirma că noul grup va facilita dialogul politic pe axa Londra–București–Bruxelles.În 2015, pagina „Labour Friends of Romania” a publicat o fotografie cu Andy Burnham de la conferința de vară a Fabian Society, în timpul primei sale campanii importante pentru conducerea Partidului Laburist. Organizația era condusă atunci de Ariel Chiș, fost reprezentant al PSD Anglia.Cu un an înainte, PSD Anglia susținea public că, prin această platformă, PSD și Labour urmau să se sprijine reciproc în alegerile din România și Regatul Unit.