Scenariul unui blackout în Europa este luat tot mai serios în calcul: Punctul nevralgic care este deja cunoscut, dar care nu poate fi apărat

Într-un context de intensificare a conflictului cu Rusia, riscul unei pene majore de curent în Europa este luat în serios. Franța intenționează să organizeze un exercițiu de simulare a unei situații de criză în 2027, în care Europa este în beznă și vor căuta să testeze în ce fel se pot gestiona resursele.Aici, un morman de saci cu nisip. Dincolo, un zid din blocuri de beton. Stația de transformare de la Alytus, aflată în apropierea orașului cu același nume din sudul Lituaniei, pare o fortăreață asediată. De altfel, pentru a putea pătrunde în incinta împrejmuită cu sârmă ghimpată a acestui nod tehnic al rețelei electrice lituaniene, vizitatorii sunt supuși unor verificări stricte.La sfârșitul acestei luni iunie toride, peisajul rural din jur pare încremenit într-o liniște deplină. Însă Litgrid, operatorul public al rețelei naționale, nu-și face nicio iluzie. „Această instalație reprezintă o țintă privilegiată pentru orice tip de atac”, afirmă Arturas Kuliesas, directorul unui program dedicat protejării infrastructurilor rețelei, cu prilejul unei vizite organizate de Comisia Europeană.Centrul de la Alytus este o piesă esențială în strategia Vilniusului de desprindere de Moscova. Aici se realizează legătura cu liniile de înaltă tensiune venite din Polonia. Este o interconectare crucială pentru această țară care, împreună cu celelalte două state baltice, Letonia și Estonia, s-a deconectat de la rețeaua rusă în februarie 2025, pentru a se sincroniza cu rețeaua europeană. Această racordare istorică, un proiect în valoare de 1,65 miliarde de euro, finanțat în proporție de trei sferturi de Uniunea Europeană, s-a desfășurat fără incidente.Optsprezece luni mai târziu, Lituania nu intenționează nicidecum să-și reducă vigilența. Deceniile petrecute sub dominație sovietică (1940-1990) și solidaritatea cu Ucraina, aflată în război cu Rusia la numai câteva sute de kilometri distanță, mențin nivelul de alertă la maximum. Acest sentiment de neîncredere este alimentat și de recentele incursiuni ale dronelor în spațiul aerian lituanian. Prin urmare, obiectivul este consolidarea rețelei electrice printr-o strategie pe toate planurile, pentru eventualitatea unui atac deliberat al Moscovei împotriva unei instalații critice: bariere din beton, plase antidrone, rezerve de echipamente și componente strategice… Un plan de „reziliență” căruia Vilniusul a decis să-i aloce, în 2024, 150 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani.Securitatea sistemului se bazează și pe patru parcuri de baterii, cu o capacitate totală de 200 de megawați. Singura funcție a acestor baterii XXL este aceea de a putea realimenta rețeaua într-o fracțiune de secundă în cazul unei întreruperi. Ele pot furniza energie de rezervă timp de o oră, până când centralele de rezervă preiau alimentarea. „Dacă survine o problemă cu adevărat gravă, avem pregătit un plan pentru a putea funcționa ca o insulă energetică”, explică Andrius Gudzinskas, directorul companiei publice Energy Cells, care administrează aceste instalații de stocare.Amplasarea țării în apropierea liniei frontului impune un nivel deosebit de vigilență. Însă amenințarea privește întreaga Europă, se subliniază la Vilnius. „Toate statele membre trebuie să fie pregătite să-și protejeze infrastructurile energetice critice împotriva riscurilor de sabotaj și de atacuri cibernetice”, îndeamnă Zygimantas Vaiciunas, fost ministru lituanian al energiei, aflat în funcție până în luna iulie. „Incidentele nu se produc numai în țările baltice.”Avertismentul are o rezonanță aparte într-un moment în care incidentele suspecte și atacurile clandestine se înmulțesc pretutindeni în Europa. Încălcări repetate ale spațiului aerian al țărilor situate la frontiera estică a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), pe tot parcursul verii, descoperirea unei drone-capcană pe aeroportul Leipzig-Halle (Saxonia), la începutul lunii august… Nici sectorul energetic nu este ocolit de aceste acțiuni și provocări, în spatele cărora numeroase guverne suspectează implicarea Moscovei: la 20 august, România a anunțat că a distrus o dronă maritimă „încărcată cu explozibili”, la câteva sute de metri de o platformă de gaze situată în Marea Neagră. Incidente graveEnergia se află deja în centrul războiului dintre Ucraina și Rusia. În timp ce dronele ucrainene atacă neîncetat rafinăriile de petrol rusești, Moscova desfășoară o campanie de lovituri masive împotriva rețelei și instalațiilor electrice ale Ucrainei. Potrivit datelor furnizate în iulie de Ukrenergo, administratorul rețelei, țara ar fi pierdut aproximativ 50% din capacitatea sa de producție a energiei electrice în raport cu începutul conflictului, în februarie 2022.„Această vizare sistematică a infrastructurilor energetice ne obligă să conștientizăm că securitatea energetică nu este doar o chestiune ce ține de garantarea aprovizionării. Ea privește și robustețea sistemului în cazul unei crize”, explică Annabelle Livet, cercetătoare la Fundația pentru Cercetare Strategică.O necesitate, dat fiind că energia – și cu atât mai mult electricitatea – a devenit sistemul nervos invizibil al societăților noastre moderne. Întreruperea curentului înseamnă paralizarea instantanee a economiei și a vieții cotidiene, după cum a demonstrat pana de curent spectaculoasă produsă la 28 aprilie 2025 în Peninsula Iberică. Timp de aproape douăzeci și patru de ore, milioane de persoane din Spania și Portugalia au rămas fără telefon, Internet și mijloace de plată, fiind blocate în trenuri sau în ascensoare. Sute de zboruri au fost anulate, liniile de producție robotizate au încetat brusc să funcționeze, la fel ca stațiile de pompare a apei potabile și depozitele frigorifice…Deși accidentală, această pană de curent excepțională constituie un avertisment cu privire la posibilitatea producerii unui scenariu similar, orchestrat de această dată de actori răuvoitori. Cu atât mai mult cu cât în afara granițelor Rusiei și Ucrainei s-au produs deja incidente grave. În 2024, în ziua de Crăciun, o navă care transporta petrol rusesc și-a târât ancora pe fundul Mării Baltice, secționând cablul electric EstLink 2, care leagă Finlanda de EstoniaMai recent, Polonia a evitat în ultima clipă o pană generalizată de curent, reușind să zădărnicească un atac cibernetic de amploare împotriva rețelei sale electrice: la 29 decembrie 2025, în timp ce țara era măturată de viscole, o agresiune informatică a vizat simultan aproximativ treizeci de parcuri eoliene și solare, precum și o centrală de cogenerare – care produce electricitate și căldură – ce asigura încălzirea pentru 500.000 de persoane. Răspândirea virusului a fost blocată în ultima clipă de programele de securitate și datorită reacției rapide a operatorilor centralei.După mai multe luni de anchetă, la începutul lunii august s-a ajuns la concluzia că atacul fusese chiar mai complex decât se estimase inițial. Varșovia și mai multe capitale aliate, printre care Parisul, l-au atribuit unor hackeri care aveau legături cu serviciile ruse de informații. „Un eveniment care ar trebui să ne alarmeze pe toți”, a avertizat în Franța Agenția Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (Anssi), în introducerea raportului său anual privind amenințarea cibernetică, publicat în martie. „Este totuși pentru prima dată când așa ceva se întâmplă împotriva unei țări membre a Uniunii Europene și a NATO”, subliniază pentru Le Monde Vincent Strubel, directorul general al Anssi, referindu-se la această tentativă de sabotaj cu scop distructiv. „Amenințare intensă”Toate acestea provoacă îngrijorări serioase la Paris, în cadrul Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională. Succesiunea evenimentelor din Peninsula Iberică și Polonia arată că „întreruperea de amploare a rețelei electrice reprezintă un scenariu atât credibil, cât și potențial cel mai perturbator pentru societățile noastre”, se apreciază în cadrul acestui organism aflat în subordinea serviciilor prim-ministrului.Pentru a anticipa scenariul cel mai grav, un amplu exercițiu de gestionare a crizei, intitulat „pană generalizată de curent”, este deja prevăzut pentru 2027. Obiectivul este întocmirea unui inventar – clasificat drept secret – „al amenințărilor și vulnerabilităților rețelei”. La exercițiu vor participa ministerele, autoritățile locale și prefecturile, pentru a se pregăti pentru „consecințele unei pene generalizate de curent” și pentru a exersa comunicarea cu populația, inclusiv în cazul apariției unor probleme în rețelele de telefonie.Este însă imposibil să se afle mai multe despre modalitățile de desfășurare și nici despre concluziile unei simulări precedente, organizate în 2022. În general, soliditatea rețelei electrice franceze în fața atacurilor este un subiect sensibil. Acest aspect „ține de securitatea națională” și „nu este detaliat în versiunea publică” a planului de dezvoltare pe zece ani al Réseau de transport d’électricité (RTE), publicat în 2025 de administratorul francez al celor 105.000 de kilometri de linii de înaltă și foarte înaltă tensiune.În ultimii ani, nicio statistică publică nu a consemnat numărul tentativelor de atac. Există însă o certitudine: „Ne confruntăm cu o amenințare deosebit de intensă”, potrivit lui Vincent Strubel, de la Anssi. Iar aceasta s-ar putea agrava, „pentru că inteligența artificială va amplifica puterea atacatorilor, dar și pentru că situația geopolitică se înăsprește”, continuă acesta. „Scenariul cel mai grav nu este deloc inevitabil, dar trebuie să ne pregătim pentru el.” Problema este cu atât mai importantă cu cât Uniunea Europeană mizează masiv pe electricitate, regenerabilă sau nucleară, pentru a-și reduce dependența de gaze și petrol: potrivit unui obiectiv anunțat în iulie, ponderea electricității ar trebui să se dubleze până în 2040, ajungând la 46% din consumul de energie de pe Bătrânul Continent.Sistemul electric este din ce în ce mai expus manipulărilor, deoarece este tot mai conectat la Internet și tot mai descentralizat. O dovedește înmulțirea panourilor solare instalate pe acoperișurile locuințelor sau ale companiilor, care își consumă propria electricitate. Fiecare instalație fotovoltaică, fiecare turbină eoliană și fiecare baterie nu reprezintă în sine un risc existențial pentru întregul sistem. Însă toate acestea constituie tot atâtea „posibile porți de intrare pentru atacarea ulterioară a rețelei și a administratorilor acesteia”, afirmă Michel Gioria, directorul general al Sindicatului Întreprinderilor de Rețele și Construcții Electrice.Într-o notă publicată în ianuarie, Anssi explica faptul că primește de mai multe luni „numeroase sesizări” referitoare la atacuri cibernetice care vizează mici unități de producție a energiei – hidrocentrale, instalații solare sau eoliene. Atacurile sunt atribuite unor „grupuri hacktiviste” care acționează „în scopuri de destabilizare”. În această etapă, impactul pare însă foarte limitat, cea mai reușită acțiune provocând oprirea unui parc eolian timp de câteva ore, potrivit Anssi. Coordonare europeanăAflate în legătură permanentă cu instituțiile statului și cu armata, companiile care administrează rețelele se consideră în prezent ținte în sine. „La începutul anilor 2010, situația era cu totul alta”, apreciază Angélique Palle, cercetătoare asociată la Institutul de Cercetare Strategică al Școlii Militare și autoare a unor rapoarte pe această temă pentru Observatorul Securității Fluxurilor și Materiilor Energetice. Cu toate acestea, istoria este presărată cu cazuri de sabotaj care au vizat în mod special instalațiile electrice. „În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Aliații și Rezistența internă vizau stațiile de transformare și dispeceratele electrice – centrele de distribuire a fluxurilor –, deoarece rețelele aveau deja o importanță strategică”, amintește Christophe Bouneau, profesor emerit de istorie economică la Universitatea Bordeaux-Montaigne și specialist în domeniul electricității.Încă din 2015, Ucraina a demonstrat cât de concrete sunt aceste amenințări, când o pană majoră de curent a afectat 225.000 de persoane în plină lună decembrie. Aceasta a fost rezultatul unui atac cibernetic întreprins, potrivit Kievului, de actori statali ruși, fiind primul caz documentat de perturbare fizică de la distanță a unei rețele prin mijloace electronice.De atunci, coordonarea europeană s-a consolidat considerabil. Începând din 2016, Europa și-a creat un scut cibernetic prin directiva NIS – Network and Information Security, „securitatea rețelelor și a informațiilor” –, consolidată în 2022 printr-un al doilea set de măsuri, aflat în curs de transpunere de către statele membre, cu o întârziere considerabilă în cazul Franței. Această reglementare stabilește norme stricte privind gestionarea riscurilor și reziliența infrastructurilor strategice ale fiecărei țări. Sectorul energetic este clasificat drept „deosebit de critic”.Este luată în calcul și securitatea fizică: această problemă figurează în „pachetul privind rețelele”, aflat în curs de examinare la Bruxelles și menit să accelereze dezvoltarea interconexiunilor electrice. La inițiativa țărilor baltice, ar putea fi alocate fonduri specifice pentru protejarea instalațiilor energetice critice și pentru refacerea lor în caz de avarii.Sunt însă statele europene suficient de bine pregătite pentru riscul unor viitoare atacuri ostile și țintite? „Răspunsul este nu”, afirmă răspicat danezul Kristian Ruby, secretarul general al asociației europene a industriei electrice Eurelectric, care a publicat în februarie un raport pe această temă. „O serie de incidente produse în ultimii ani ne-au demonstrat limpede acest lucru.”Deosebit de revelator a fost atacul incendiar asupra unei instalații electrice din apropierea unei termocentrale de la Berlin, comis în ianuarie de activiști anticapitaliști. Timp de mai multe zile, peste 100.000 de persoane au rămas în întuneric și, adesea, fără încălzire, la care s-au adăugat perturbările transportului public și ale telecomunicațiilor. Această pană uriașă de curent a scos în evidență vulnerabilitatea anumitor puncte energetice critice, provocând o controversă privind investițiile insuficiente ale Germaniei în securizarea rețelei.Nici Franța nu este ocolită. În mai 2025, atacuri revendicate de două grupuscule anarhiste au vizat rețeaua electrică din sud-estul țării: incendierea unei stații RTE la Tanneron (Var) și tăierea unui stâlp de înaltă tensiune la Villeneuve-Loubet (Alpes-Maritimes) au lăsat 160.000 de persoane fără electricitate timp de câteva ore. Îngrijorări legate de invertoarePrevenirea tuturor tentativelor de sabotaj pare imposibilă. Din cauza costurilor prea mari și a unei logistici uriașe, „este imposibil să ne protejăm în permanență toate infrastructurile. Numai rețeaua electrică înseamnă milioane de kilometri de linii care străbat Europa”, adaugă Kristian Ruby. „Dar trebuie să evităm cu orice preț ca atacurile reușite să aibă repercusiuni de mare amploare.” Pentru aceasta trebuie, în primul rând, identificate nodurile indispensabile ale rețelei. De asemenea, mixul energetic trebuie diversificat cât mai mult posibil, fără a neglija capacitățile de rezervă – fie ele centrale termice sau sisteme de stocare în baterii – capabile să preia alimentarea în cazul unei defecțiuni.Din fericire, șansele de reușită ale unui atac transfrontalier de mare amploare sunt considerate reduse. „Rețeaua europeană este extrem de stabilă. Prăbușirea ei pe scară largă ar fi foarte dificilă și cu totul inaccesibilă unui grupuscul”, afirmă Angélique Palle. „Dar nu putem exclude întreruperi regionale importante în cazul unor atacuri fizice și cibernetice coordonate, lansate simultan cu producerea unui fenomen climatic sever.”Atât în Franța, cât și în restul Europei, specialiștii în apărare cibernetică avertizează asupra unei amenințări aflate în continuă evoluție. Anumite componente, precum invertoarele asociate energiilor regenerabile, suscită noi îngrijorări. Aceste echipamente sunt utilizate pentru transformarea curentului continuu produs de un panou solar sau de o turbină eoliană în curent alternativ. Or, majoritatea celor folosite pe teritoriul european sunt furnizate de producători chinezi.„Aceste invertoare”, avertizează germanul Christoph Podewils, secretarul general al European Solar Manufacturing Council, „sunt conectate la Internet și pot fi controlate de la distanță.” Există astfel riscul ca ele să fie folosite pentru perturbarea rețelelor. Îngrijorarea este atât de mare, încât determină Comisia Europeană să analizeze modalități de excludere de la orice finanțare europeană a proiectelor care includ invertoare provenite din țări considerate potențial „cu risc ridicat”. Printre acestea se numără China, Iranul și Rusia.Sursa: LeMonde, în traducerea Rador Radio România