Declarațiile lui Serghei Lavrov despre Călin Georgescu
Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a abordat subiectul declarațiilor lui Călin Georgescu în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Riad, după negocierile cu Marco Rubio și delegația SUA. Lavrov a ridicat afirmațiile lui Georgescu, referitoare la posibila revendicare de către România a unor teritorii din Ucraina, la rangul de poziție oficială a României, deși Georgescu nu are un mandat oficial din partea autorităților române. Ministerul Afacerilor Externe al României a reafirmat, însă, angajamentul României față de integritatea și suveranitatea Ucrainei.
Afirmarea pozițiilor europene
Ministerul de externe rus a amplificat discuțiile existente în rândul mai multor politicieni europeni privind dorința de a participa la negocieri pe tema conflictelor de frontieră. În această declarație, Lavrov a mai menționat: „Există astfel de discuții, iar politicieni din România au abordat acest subiect recent. Nu pot anticipa ce vor să obțină”. Declarația a fost generată de o întrebare formulată de TASS, agenția oficială a Kremlinului, care a subliniat titlul: „România și alte câteva țări ale Uniunii Europene discută despre pretenții teritoriale în Ucraina”.
Vorbele lui Serghei Narîșkin
De asemenea, Lavrov a reluat comentariile lui Serghei Narîșkin, șeful serviciilor de informații ruse, care a promovat declarațiile lui Georgescu în cadrul unei întâlniri la Moscova. Narîșkin a evocat ideea împărțirii Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia. Narîșkin a citat un interviu cu Georgescu pentru a susține concepția conform căreia vecinii Ucrainei ar fi dispuși să-și declare pretenții asupra teritoriului său.
Declarațiile lui Narîșkin despre catastrofa ucraineană
Narîșkin a afirmat: „Ucraina a fost adusă pe culmile unei catastrofe, iar dezvoltarea unei prăbușiri a statalității acesteia devine inevitabilă. În această împrejurare, s-a discutat în întreaga Europă de Est despre perspectiva împărțirii pământurilor Ucrainei către țările vecine”. În cadrul unei mese rotunde desfășurate sub titlul „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflicte și compromisuri teritoriale”, Narîșkin a prezentat un videoclip unde Călin Georgescu declara că România ar avea interese de revendicare asupra Bucovinei și Bugeacului.
Clipul prezentat la masa rotundă
Videoclipul proiectat a început cu o declarație a premierului ungar Viktor Orban, care sublinia că Ucraina este un teritoriu contestat de secole. De asemenea, s-a adus în discuție un lider al Partidului Maghiar „Patria Noastră” care susținea că, în cazul pierderii statalității Ucrainei, Ungaria va revendica Transcarpatia. În materialul video au fost incluși și Igor Dodon, fost președinte al Moldovei, alături de un lider bulgar care se referea la revendicările asupra Basarabiei de Sud.
Călin Georgescu despre schimbarea frontierelor
Călin Georgescu a exprimat în cadrul podcastului său, o viziune asupra schimbării frontierelor. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Dacă se modifică frontierele, unde ne aflăm noi? Avem Bucovina de Nord ca un punct de interes, Bugeacul și Maramureșul de Nord, corect? Din fosta… Transcarpatia! Mai rămâne, de asemenea, și pe la unguri… Lvovul va rămâne la polonezi, iar restul teritoriului atât de disputat”, a spus Georgescu.
Întrebarea lui Ion Cristoiu
Ion Cristoiu a întrebat, spune el: „Dumneavoastră pariați pe o împărțire?”. Georgescu a răspuns fără ezitare: „Sută la sută”, subliniind că considera o continuitate a acestora în contextul actual de criză și dezbatere internațională.
Reacția oficială a Ucrainei
Declarațiile controversate l-au determinat pe Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei să exprime o reacție promptă. În răspuns, Ministerul a reiterat poziția clară în sprijinul suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. „Ministerul Afacerilor Externe reiterează cu fermitate poziția sa în sprijinul suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, care trebuie respectată în conformitate cu granițele sale recunoscute internațional. Această poziție ține cont de dreptul internațional și de interesul național asociat unei politici externe susținute pe valori durabile”.
