Moralism și intelectualitate publică Românească, un echilibru instabil

Paul Dragoș Aligică abordează în textul său un subiect delicat și important pentru societatea românească, moralismul în intelectualitatea publică. El evidențiază două traiectorii periculoase pe care poate călători moralismul, imoralitatea și propagandismul. Acest articol își propune să analizeze mai profund direcția doctrinar-propagandistă, descriind fenomenul pe care Aligică îl denumește “neo lovinescianism”.

Neo Lovinescianism, un occidentalism sincronist

Conform lui Aligică, acest “neo lovinescianism” este o formă de occidentalism sincronist, care funcționează pe pilot automat și care nu se preocupă de discernământ informational, intelectual sau analitic. Este o expresie a moralismului care substituie criteriile argumentative cu normele morale, adesea folosite într-un mod manipulatoriu.

Ipocrizia și propaganda, două fețe ale aceleiași monede

După cum arată și Aligică, ipocrizia este deseori un simptom al unei probleme mai profunde, aceea a propagandei. Indivizii implicati în această formă de moralism nu numai că își falsifică propriul portret moral, dar încearcă și să impună acest standard altora. Este o practică periculoasă, care distorsionează dezbaterile publice și limitează posibilitatea unui dialog autentic.

Vindecarea prin diferențiere

Aligică citează din Andrei Pleșu, accentuând ideea că în plan moral, la fel ca și în medicină, adaptarea la specificul cazului este crucială. Nu putem să tratăm toate “bolile” morale în același mod, ignorând nuanțele și complexitățile fiecăruia. Ipocritul, de exemplu, nu este neapărat o persoană lipsită de moralitate, ci adesea o persoană care și-a construit o fachadă morală pentru a-și ascunde propriile deficiențe.

Moralismul, în forma sa ipocrită și propagandistică, poate crea un teren minat în sfera intelectuală și publică. Este vital să discernem între argumentare autentică și invocarea moralității ca instrument de manipulare. În acest sens, analiza lui Paul Dragoș Aligică funcționează ca un avertisment, dar și ca o invitație la autoexaminare și la un dialog public mai transparent și responsabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *