Huawei, pusă la zid în SUA: Procurorii califică gigantul chinez ca „organizație criminală”, fix înainte de vizita președintelui chinez Xi Jinping în Statele Unite

Cuprins:Gigantul chinez Huawei se confruntă cu unul dintre cele mai importante procese penale din istoria sa, în Statele Unite, unde procurorii federali susțin că firma ar fi desfășurat timp de aproximativ două decenii o amplă operațiune care a implicat furt de tehnologie, fraude și încălcarea sancțiunilor impuse Iranului. Compania respinge acuzațiile și susține că autoritățile americane încearcă să transforme litigii comerciale obișnuite și acțiunile izolate ale unor angajați într-o presupusă conspirație la nivelul întregii companii, relatează Al Jazeera.Procesul a început pe 9 septembrie, la tribunalul federal din Brooklyn, New York, și este de așteptat să dureze aproximativ trei luni. Disputa judiciară se desfășoară pe fondul rivalității tehnologice tot mai intense dintre Statele Unite și China.Procesul capătă o miză suplimentară prin momentul în care se desfășoară: acuzațiile împotriva Huawei sunt judecate chiar înaintea vizitei de stat pe care președintele chinez Xi Jinping o va face în Statele Unite. Xi urmează să fie primit pe 24 septembrie la Casa Albă de președintele Donald Trump, într-o întâlnire în care comerțul, restricțiile tehnologice, inteligența artificială, Taiwanul și accesul la minerale critice se numără printre temele aflate pe agenda relației dintre cele două mari puteri.„Furt, minciuni, mușamalizare”Procurorii americani acuză Huawei de fapte care includ activități de tip racketeering, spălare de bani, fraudă bancară și electronică, încălcarea sancțiunilor, obstrucționarea justiției și conspirație pentru furtul secretelor comerciale de la cinci companii americane de tehnologie. Presupusele fapte s-ar fi desfășurat în perioada 1999-2020.„Furt, minciuni, mușamalizare”, a declarat Taylor Stout, avocat al Departamentului american al Justiției, în pledoaria de deschidere.Acuzarea susține că Huawei ar fi furat tehnologii importante de la companii americane pentru a obține un avantaj competitiv și pentru a-și extinde afacerile pe piața globală a telecomunicațiilor.Printre exemplele invocate se află codul-sursă pentru routere de internet aparținând Cisco și tehnologia unui braț robotic utilizat de T-Mobile pentru testarea telefoanelor mobile.Acuzații privind afacerile Huawei din IranO altă parte importantă a dosarului privește activitatea companiei în Iran. Procurorii susțin că Huawei ar fi ascuns adevărata natură a operațiunilor sale din această țară pentru a putea transfera dolari americani prin sistemul financiar, în ciuda sancțiunilor impuse de Washington.Autoritățile americane mai susțin că Huawei ar fi furnizat echipamente care puteau ajuta autoritățile iraniene să monitorizeze protestatarii în timpul manifestațiilor din 2009. Compania contestă acuzațiile.Huawei respinge acuzațiile: „Competiție, nu conspirație”Huawei a pledat nevinovat și respinge imaginea prezentată de procurorii americani.Brian Heberlig, unul dintre avocații companiei, le-a spus juraților că dosarul este despre „competiție, nu conspirație. Inovație, nu furt. Relații comerciale obișnuite, nu comportament infracțional”.Apărarea susține că procurorii selectează o serie de incidente izolate și încearcă să le prezinte drept dovezi ale unei conspirații coordonate la nivelul companiei.În privința incidentelor care au implicat Cisco și T-Mobile, apărarea Huawei afirmă că acestea au reprezentat acțiuni ale unor angajați individuali și nu politica firmei, iar conducerea ar fi intervenit după ce a aflat despre situații.Huawei susține, de asemenea, că procesul face parte dintr-o încercare mai amplă de subminare a competitivității sale și afirmă că respectă proprietatea intelectuală.Beijingul intră în disputăProcesul a provocat și o reacție din partea autorităților chineze. Ministerul chinez de Externe a criticat acțiunile Washingtonului și a transmis că Beijingul se opune măsurilor americane pe care le consideră îndreptate împotriva companiilor chineze.Guvernul chinez a precizat că sprijină companiile din China în apărarea drepturilor și intereselor lor legitime.Procesul se desfășoară într-un moment sensibil al relațiilor dintre cele două mari puteri, înaintea vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Washington, programată în perioada 23-25 septembrie. Comerțul, inteligența artificială, tarifele și accesul la tehnologii critice sunt așteptate să se numere printre subiectele importante ale discuțiilor.Dosarul care a început cu Meng WanzhouOriginile cazului datează din 2018, când Huawei și directoarea sa financiară, Meng Wanzhou, au fost acuzate de fraudă bancară și de încălcarea sancțiunilor în legătură cu afacerile companiei din Iran.Meng Wanzhou a fost arestată în Canada în decembrie 2018, în baza unui mandat american, declanșând o criză diplomatică între Canada, Statele Unite și China.După aproape trei ani în care s-a opus extrădării, aceasta a revenit în China în 2021, în urma unui acord de amânare a urmăririi penale. Acuzațiile împotriva ei au fost ulterior retrase. Totuși, anumite declarații făcute de Meng în cadrul acelui acord pot fi folosite ca probe în actualul proces al Huawei, după ce un judecător american a decis în iunie că acestea sunt admisibile.Huawei, în centrul războiului tehnologic dintre SUA și ChinaDosarul penal este separat din punct de vedere juridic de conflictul comercial dintre Washington și Beijing, însă se înscrie într-o confruntare economică și tehnologică mult mai amplă.Huawei a devenit una dintre principalele ținte ale restricțiilor americane încă din primul mandat al lui Donald Trump. În 2019, compania a fost introdusă pe lista neagră comercială a Statelor Unite, iar Washingtonul și-a îndemnat aliații să limiteze sau să elimine echipamentele Huawei din rețelele 5G, invocând riscuri pentru securitatea națională și posibilitatea utilizării tehnologiei pentru spionaj. Huawei a negat în repetate rânduri aceste acuzații. (Al Jazeera⁠)Între timp, rivalitatea dintre SUA și China s-a extins dincolo de telecomunicații și rețele 5G, către semiconductori și inteligență artificială. Washingtonul a impus restricții privind accesul Chinei la cipuri americane avansate și la tehnologiile necesare producerii acestora, în timp ce Beijingul și-a accelerat eforturile pentru dezvoltarea unor alternative interne.