Europa se pregătește pentru 2029, dar Rusia atacă deja din umbră. Avertismentul serviciilor germane despre țintele din afara frontului

Cuprins:Transporturi, infrastructură militară și industrie de apărare: acestea sunt țintele asupra cărora serviciile germane atrag atenția, într-un avertisment care mută discuția de la un posibil război viitor la atacurile din prezent. „Suntem atacați acum, nu în 2029”, afirmă șeful informațiilor interne germane, Sinan Selen, potrivit relatărilor din Corriere della Sera, preluate de RADOR. Analizele experților descriu o presiune care poate ajunge la serviciile de care depind oamenii: electricitate, transporturi și siguranța călătoriilor.Avertismentul vine de la Berlin, unde conducerea serviciilor de informații a fost audiată public luni, 5 octombrie. Martin Jäger, șeful Serviciului Federal de Informații externe, BND, a vorbit despre riscul unui „conflict violent” cu Rusia și despre un „război din umbră” purtat deja împotriva Germaniei. Relatarea oficială a Bundestagului confirmă evaluarea comună: amenințarea rusă s-a agravat, iar atacurile hibride pun în pericol securitatea populației.Pentru România, discuția are și un reper imediat. În noaptea de 4 spre 5 octombrie, două avioane F-18 au decolat de la Mihail Kogălniceanu, iar locuitorii din nordul județului Tulcea au primit un mesaj RO-Alert, după detectarea unei ținte aeriene în apropierea frontierei. MApN a precizat că nu au fost înregistrate pătrunderi în spațiul aerian național.„Suntem atacați acum, nu în 2029”: avertismentul care schimbă calendarul amenințăriiAnul 2029 apare în scenariile privind refacerea capacităților militare ruse și posibilitatea unei confruntări cu NATO. Mesajul serviciilor germane este însă că pregătirea pentru acel orizont nu poate lăsa în plan secund sabotajele, intimidarea și operațiunile ostile din prezent.„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o dimensiune nouă și mai periculoasă: Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat Martin Jäger, potrivit traducerii RADOR a relatării Corriere della Sera.Șeful BND susține că Moscova urmărește să influențeze deciziile europene prin presiune și „să rupă sprijinul politic european pentru Ucraina”. Intimidarea are, în această evaluare, o miză politică: schimbarea comportamentului guvernelor care se opun politicii Kremlinului.„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și alte interferențe. Probabil vor exista și noi amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.Transporturile și infrastructura critică, locurile în care presiunea poate ajunge la oameniSinan Selen, șeful Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, BfV, a indicat transporturile, industria de apărare și infrastructura militară printre domeniile vizate. Potrivit relatărilor preluate de RADOR, serviciile germane avertizează asupra disponibilității Rusiei de a recurge la sabotaje și la acte de violență împotriva unor persoane.Un exemplu invocat la audiere este tentativa de atac de la aeroportul Leipzig, unde, în august, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibil lângă o aeronavă cargo ucraineană. Autoritățile germane au împiedicat atacul, însă cazul este prezentat drept un indiciu al escaladării.În analiza sa din Corriere della Sera, jurnalistul Federico Rampini extinde discuția la vulnerabilitățile europene: rețele electrice, căi ferate și instalații industriale. El citează experți care interpretează mai multe incidente drept componente ale unei campanii de destabilizare.Pentru populație, consecințele posibile sunt concrete: întreruperi ale alimentării cu electricitate, transporturi perturbate ori blocaje în livrarea mărfurilor. Acestea explică miza protejării infrastructurii; nu reprezintă un anunț că asemenea perturbări sunt iminente în România. Nici atribuirea fiecărui incendiu sau incident tehnic Rusiei nu poate fi făcută fără rezultatele unei anchete.Moscova ar vrea să transforme sprijinul pentru Ucraina într-un cost pentru europeniTeza analizei lui Rampini este că Rusia caută să mute presiunea dincolo de câmpul de luptă ucrainean, spre societățile care sprijină Kievul. Obiectivul descris de autor este constrângerea politică: europenii să perceapă ajutorul pentru Ucraina ca pe un risc pentru propria siguranță.În această interpretare, dronele, atacurile cibernetice și sabotajele pot avea un efect disproporționat față de costul lor. Ele creează incertitudine, obligă autoritățile să mobilizeze resurse și pot alimenta neîncrederea în capacitatea statului de a proteja infrastructura.Rampini avertizează și asupra unei dificultăți de răspuns: incidentele sunt cercetate separat, în timp ce o eventuală campanie coordonată poate rămâne insuficient înțeleasă. Este o evaluare strategică a autorului și a experților citați, distinctă de concluziile judiciare în fiecare caz.Amenințările nucleare ale lui Putin pierd din forță, dar riscul nu dispareGideon Rachman, într-o analiză publicată de Financial Times și tradusă de RADOR, identifică un alt element al acestei schimbări: amenințările nucleare repetate ale Moscovei nu mai produc aceeași reținere în Occident.Autorul amintește că aliații au livrat Ucrainei tancuri, avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, deși asemenea opțiuni fuseseră inițial excluse. Atacul ucrainean din 2025 asupra bombardierelor strategice ruse, în operațiunea „Pânza de Păianjen”, nu a fost urmat de o ripostă nucleară.În interpretarea lui Rachman, Kremlinul caută alte instrumente de intimidare, iar intensificarea războiului hibrid poate fi unul dintre ele. Autorul avertizează însă că aceste operațiuni au propriul risc de incidente și escaladare. Faptul că amenințările nucleare au fost mai puțin eficiente nu oferă certitudinea că armele nucleare nu vor fi folosite niciodată.Mesajul „pericol de moarte” pentru cei care merg la KievPresiunea are și o componentă diplomatică. Într-un alt articol din Corriere della Sera, preluat de RADOR, Marco Imarisio relatează că Ministerul rus de Externe a avertizat că persoanele care aleg să viziteze Kievul „se expun în mod deliberat unui pericol de moarte”.Autorul interpretează mesajul în contextul vizitei cancelarului german Friedrich Merz și al sprijinului european pentru Ucraina. Numele lui Merz nu apărea în comunicatul citat, astfel că legătura cu acesta reprezintă interpretarea jurnalistului.Avertismentul se înscrie în aceeași problemă descrisă de serviciile germane: tentativele de intimidare pot urmări să descurajeze solidaritatea politică și să crească presiunea asupra guvernelor europene.România, între alertele de la frontieră și protejarea infrastructuriiÎn România, incidentul confirmat de MApN în noaptea de 4 spre 5 octombrie a determinat mobilizarea aviației și alertarea populației. Radarele au detectat o țintă aeriană la est de Vâlcove, în Ucraina, în apropierea frontierei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.Mesajul RO-Alert pentru nordul județului Tulcea a fost transmis la ora 02:34, iar alerta a încetat la 03:23. Ministerul a precizat că ținta nu a pătruns în spațiul aerian al României.Într-un incident anterior, din noaptea de 26 spre 27 septembrie, MApN raportase o pătrundere în spațiul aerian național, în zona Chilia Veche. ȘTIRIPESURSE a relatat atunci despre ridicarea avioanelor F-18 și a unui elicopter SOCAT.Aceste incidente arată expunerea zonei de frontieră la riscurile războiului din Ucraina. Ele nu stabilesc, prin ele însele, existența unei operațiuni de sabotaj împotriva României.BND nu vede acum indicii ale unui atac rusesc la scară largă asupra NATOEvaluarea germană include o distincție esențială: potrivit relatării Corriere della Sera preluate de RADOR, BND nu vede în prezent indicii ale unui atac rusesc la scară largă împotriva teritoriului NATO. Jäger avertizează totuși că pot exista acțiuni militare de intensitate redusă, în special în țările baltice.În acest context, Estonia își mută trupe mai aproape de frontieră și își întărește capacitatea de descurajare, potrivit informațiilor Financial Times citate în revista presei. Strategia urmărește inclusiv prevenirea unor provocări care ar testa reacția aliaților.Avertismentul de la Berlin privește, așadar, o amenințare care poate lua mai multe forme înaintea unui război deschis: sabotaj, intimidare, atacuri asupra infrastructurii și operațiuni de destabilizare. Protejarea transporturilor, a energiei și a instituțiilor devine parte a aceleiași discuții despre securitatea oamenilor.