Un fenomen neașteptat și pur și simplu de neînțeles a uimit comunitatea științifică globală. În inima Turciei, o familie trăiește într-un mod atât de neobișnuit încât pare să fie ruptă din paginile unei cărți de istorie antică. Familia Olas, un nume acum recunoscut în cercetările științifice, și-a trăit viața de o manieră care contrazice toată înțelegerea noastră despre evoluția umană: mersul în patru labe.
Această intrigantă situație nu a fost trecută cu vederea de lumea academică. Povestea familiei a fost iluminată atât prin articole academice, cât și printr-un documentar difuzat de BBC în 2006, intitulat „Familia care merge în patru labe”. Din cei 18 membri ai familiei, șase au manifestat acest comportament excepțional. Din nefericire, unul dintre acești șase a trecut la cele veșnice, dar misterul rămâne.
Professorul Nicholas Humphrey, un renumit psiholog evoluționist de la London School of Economics, s-a exprimat vizibil impresionat: „Nu m-am așteptat niciodată să văd oamenii moderni adoptând un comportament care ne readuce în epoca animalelor preistorice. Suntem mândri că ne deplasăm pe două picioare și că ne menținem poziția erectă, iar acest caz pare să răstoarne toate aceste concepții.”
Dar ce anume provoacă acest comportament atipic? Specialiștii de la Universitatea din Liverpool au realizat cercetări amănunțite asupra membrii familiei, venind cu descoperiri uimitoare. Scheletele acestora se asemănă mult mai mult cu cele ale maimuțelor decât cu cele umane. Surprinzător, creierele lor sunt de dimensiuni reduse, o caracteristică care, în mod normal, nu influențează postura verticală a corpului. Și, deși există similarități cu primatele, aceste persoane utilizează palmele pentru a se deplasa, nu încheieturile, marcând o deosebire fundamentală.
Dar cum a ajuns această familie să dezvolte un astfel de mod de deplasare? Ipotezele sugerează că, datorită unor circumstanțe speciale în primele luni de viață, acești indivizi nu au avut ocazia să înceapă să meargă în mod obișnuit. Pentru a le ajuta în această situație neobișnuită, au fost făcute eforturi semnificative. Cu asistența unui fizioterapeut și cu ajutorul echipamentelor specializate, există speranța unei îmbunătățiri în mobilitatea lor.
Povestea familiei Olas rămâne, fără îndoială, un subiect de fascinație și de dezbatere în comunitatea științifică. Acest caz reprezintă un exemplu viu despre modul în care natura și evoluția pot oferi surprize neașteptate și despre cât de puțin înțelegem, de fapt, despre propria noastră specie.