În ultimele luni, România a fost martora unei creșteri alarmante a datoriei publice, un fenomen care ridică semne de întrebare serioase cu privire la gestionarea finanțelor naționale și la impactul pe termen lung asupra bunăstării cetățenilor. Datoria publică a sărit din nou de pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), un nivel care, deși nu pare excesiv la prima vedere, ascunde probleme structurale profunde în economia și administrația țării.
Datoria publică actuală 760 de miliarde de lei
La finalul anului 2022, datoria publică a României era de 666 miliarde de lei, iar în primele nouă luni din 2023, aceasta a crescut cu 94 de miliarde de lei, ajungând la 760 de miliarde de lei. Această creștere rapidă, în contextul unei creșteri economice anemice, de sub 1,5% pentru anul în curs, semnalează o discrepanță îngrijorătoare între capacitatea țării de a genera venituri și ritmul său de îndatorare.
Un aspect și mai alarmant este modul în care această datorie afectează bugetul național și, implicit, serviciile esențiale pentru populație. Plățile cu dobânzile la datoria publică, care au atins suma de 30 de miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2023, reprezintă aproape 44% din deficitul bugetar de 63 de miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă. Aceasta înseamnă că o porțiune semnificativă din bugetul țării este destinată serviciului datoriei, în loc să fie investită în domenii vitale precum sănătatea și educația.
Veniturile fiscale reprezintă doar 27% din PIB
Problema fundamentală a bugetului României nu este doar nivelul datoriei sau al dobânzilor, ci veniturile bugetare extrem de scăzute. Veniturile fiscale reprezintă doar 27% din PIB, în timp ce media veniturilor bugetare în Uniunea Europeană este de 45% din PIB. Această discrepanță subliniază o ineficiență cronică în colectarea veniturilor și o posibilă evaziune fiscală la scară largă, probleme care, dacă nu sunt abordate, vor continua să submineze stabilitatea financiară a țării.
Deși agențiile americane de evaluare financiară mențin România pe treapta „recomandată investițiilor“, această poziție este abia deasupra nivelului de „nerecomandat investițiilor“. Aceasta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernanți, care trebuie să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor și pentru a reduce dependența de împrumuturi externe.
O abordare mai responsabilă și mai transparentă
În acest context, este esențial ca guvernul să adopte o abordare mai responsabilă și mai transparentă în gestionarea finanțelor publice. Este nevoie de reforme structurale care să stimuleze creșterea economică, să îmbunătățească eficiența colectării veniturilor și să reducă evaziunea fiscală. De asemenea, este crucial să se prioritizeze cheltuielile în domenii care pot genera creștere economică pe termen lung, cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura.
Este timpul ca guvernanții să acționeze cu responsabilitate
În concluzie, datoria publică a României nu este doar o problemă de cifre și procente. Este un simptom al unor probleme structurale profunde care necesită acțiuni decisive și viziune pe termen lung. Ignorarea acestor probleme sau tratarea lor cu soluții temporare și superficiale nu va face decât să agraveze situația, lăsând generațiile viitoare cu un balast greu de datorii și o economie fragilă. Este timpul ca guvernanții să acționeze cu responsabilitate și să pună bazele unei Românii mai stabile și mai prospere pentru toți cetățenii săi.
