Cum a reușit Islanda să învie generația pierdută în lupta împotriva drogurilor și ce NU face România bine!

În vremuri în care problema consumului de droguri în rândul tinerilor devine tot mai apăsătoare, politica aplicată de Guvernul PSD-PNL pare să se concentreze pe consecințe, nu pe originea acestui fenomen alarmant. În loc să caute soluții durabile, autoritățile par interesate de abordări temporare, cum ar fi testarea în masă a elevilor din școli. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ar trebui să își direcționeze atenția spre prinderea traficanților de droguri, mai ales că Poliția Română se confruntă cu cazuri de polițiști implicați în comercializarea substanțelor interzise.

În acest context, o privire asupra abordării Islandei în această privință poate oferi direcția către o rezolvare autentică și durabilă. Ce anume a făcut Islanda diferit și cum putem aplica lecțiile lor în România?

Investiții strategice în dezvoltare

Islanda nu s-a concentrat doar pe pedepsirea celor implicați în traficul de droguri sau pe testarea elevilor în școli. În schimb, a optat pentru o abordare holistică, investind sume impresionante în educație, sport, muzică, dans și arte. Scopul este de a oferi tinerilor alternative constructive la atracțiile periculoase ale consumului de droguri și alcool. Prin crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea personală și intelectuală, tinerii sunt mai puțin tentați să se avânte în activități riscante.

Rolul esențial al asociațiilor de părinți

Un alt factor crucial în succesul Islandei a fost implicarea activă a asociațiilor de părinți. Aceste grupuri au acționat ca un pod între mediul școlar și cel familial, facilitând comunicarea și participarea activă în dezvoltarea copiilor. Nu este vorba doar de a implica părinții în activitățile extrașcolare ale copiilor lor, ci de a construi o rețea de sprijin solidă, care ajută la prevenirea căderii tinerilor în capcana drogurilor și alcoolului.

Rezultate notabile

Rezultatele acestei abordări sunt nu doar promițătoare, ci de-a dreptul uimitoare. În ultimele două decenii, consumul de alcool în rândul tinerilor islandezi a scăzut de la 42% la 5%, fumatul zilnic de la 23% la 3%, și consumul de cannabis de la 17% la 7% printre adolescenții cu vârsta între 15 și 16 ani.

Ce ar trebui să facă România?

Este evident că România are multe de învățat de la Islanda. Nu mai avem timp de pierdut cu măsuri paliative sau abordări pripite. Este imperativ să ne concentrăm pe soluții durabile, care să abordeze problema într-un mod pragmatic. Acest lucru ar putea începe prin revizuirea modului în care sunt alocate resursele pentru combaterea consumului de droguri. În loc să investim doar în aplicarea legii și testarea în școli, putem urma exemplul Islandei, focalizându-ne pe educație, programe de dezvoltare pentru tineri și implicarea comunității.

În concluzie, abordarea Islandei ne oferă o hartă de drum în efortul de a combate consumul de droguri în rândul tinerilor. Timpul acordării de bandaje temporare pentru a acoperi problemele sistemice a expirat. Este momentul să ne inspirăm din succesul altora și să aplicăm schimbări concrete care să genereze rezultate durabile. Copiii noștri merită un viitor mai bun și este responsabilitatea noastră să li-l oferim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *