O prezență spectrală în administrația publică
La peste trei luni de la suspendarea sa din funcție, Dumitru Buzatu continuă să bântuie holurile virtuale ale Consiliului Județean (CJ) Vaslui, cel puțin pe pagina web a instituției. Într-o lume în care actualizarea unei pagini web se face cu viteza unui click, prezența sa spectrală în secțiunea „Conducere” pare să fie mai degrabă un act de magie neagră decât o neglijență administrativă. Acesta, prins în flagrant luând mită și arestat preventiv, pare să fie mai degrabă un personaj de roman gotic decât un fost lider social-democrat.
Ordinul de suspendare: Un act fără ecouri
Prefectul județului Vaslui, Daniel Onofrei, a semnat cu solemnitate ordinul de suspendare a lui Buzatu, un gest menit să protejeze integritatea și funcționalitatea CJ Vaslui. Cu toate acestea, actul său pare să fi fost mai mult un șoaptă în vânt decât un strigăt de luptă, având în vedere că Buzatu încă își face simțită prezența pe site-ul instituției. Este oare acesta un caz de amnezie colectivă sau pur și simplu o dovadă a ineficienței și indiferenței birocratice?
Ciprian Trifan: Eroul neașteptat sau etatist într-un teatru al absurdului?
În absența lui Buzatu, vicepreședintele Ciprian Trifan a preluat atribuțiile cu o stoicism demn de laudă. Cu toate acestea, rolul său pare să fie mai mult unul de figurant într-o piesă de teatru absurd, unde personajul principal este un fantomă care refuză să părăsească scena. Trifan, deși prezent fizic și activ, pare să fie umbrit de prezența omniprezentă a lui Buzatu, care, deși absent, continuă să fie „șeful” în declarațiile de avere și interese.
Penitenciarul Vaslui: Noua reședință a unui președinte-fantomă
Dumitru Buzatu, acum rezident al Penitenciarului Vaslui, pare să fie mai activ în arest decât mulți dintre colegii săi în libertate. Arestul preventiv, deși menit să fie o pedeapsă, pare să nu-i fi diminuat cu nimic influența spectrală. Este oare Penitenciarul Vaslui noua fortăreață a unui baron local, sau doar o stație temporară în turneul său prin instituțiile statului?
O lecție de ironie: Justiția și administrația publică într-un tango macabru
Întreaga saga a lui Dumitru Buzatu este mai mult decât o simplă poveste despre corupție și justiție; este o lecție de ironie și absurditate. În timp ce justiția își urmează cursul, administrația publică pare să danseze într-un ritm propriu, un tango macabru în care pașii nu se sincronizează niciodată cu muzica. Buzatu, suspendat dar totodată omniprezent, devine simbolul acestei contradicții, un personaj care, chiar și din spatele gratiilor, își bate joc de sistemul pe care pretinde că îl servește.
Fantomele nu dispar niciodată în politica românească
În concluzie, Dumitru Buzatu, „președintele-fantomă” al CJ Vaslui, nu este doar un caz izolat, ci un simptom al unei boli mult mai profunde care afectează corpul politic și administrativ românesc. Prezența sa spectrală pe site-ul CJ Vaslui nu este doar o eroare de actualizare, ci un simbol al modului în care trecutul corupt continuă să bântuie prezentul, iar fantomele politice refuză să părăsească scena, chiar și atunci când cortina a căzut de mult timp. Ironia și absurditatea situației sunt greu de ignorat și chiar mai greu de înțeles, dar, într-un final, poate că acesta este doar modul în care funcționează teatrul politic românesc: cu fantome în rolurile principale și cu un public care, deși exasperat, continuă să urmărească spectacolul.
