Într-o lume ideală, proiectele de infrastructură ar trebui să fie simboluri ale progresului și eficienței. Totuși, realitatea adesea ne prezintă un tablou diferit, unul în care întârzierile și costurile suplimentare devin norma, nu excepția. Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava, un proiect vechi de un deceniu, ilustrează perfect această paradigmă.
În septembrie 2017, când a fost semnat contractul de finanțare, costul estimat al întregului proiect era de aproape 327 de milioane de lei. Într-un interval de doar șase ani, acesta a crescut alarmant, ajungând la peste 640 de milioane de lei. Această creștere exponențială a costurilor ridică întrebări serioase despre gestionarea proiectelor publice și impactul lor asupra contribuabililor.
Modernizarea celor 167,6 km de drum județean, dintre care 91,7 km aparțin județului Iași, a devenit un exemplu clasic de proiect scăpat de sub control. În 2019, ambele consilii județene au votat o majorare de 40% a bugetului inițial, ridicând costul la 103 milioane de euro. Această majorare a fost justificată de nevoia acoperirii diferenței din fonduri guvernamentale, dar a lăsat în urmă întrebări despre eficiența și transparența procesului de licitație și execuție.
Mai recent, aleșii ieșeni au aprobat costul final al proiectului, acum ajuns la 642,5 milioane de lei. Partea eligibilă de finanțare a fost ajustată, dar valoarea neeligibilă s-a înzecit, de la 28 de milioane de lei la 328,3 milioane. Această creștere substanțială a costurilor neeligibile sugerează o subestimare gravă a complexității și a provocărilor proiectului în faza sa inițială.
În Suceava, situația este similară. Deși costurile inițiale au fost mai mici, acestea au crescut în timp, depășind estimările inițiale. Este evident că ambele județe se confruntă acum cu o povară financiară semnificativă, care va trebui suportată de contribuabili.
Pe lângă problemele financiare, proiectul se confruntă și cu întârzieri semnificative. Termenul inițial de finalizare era 31 decembrie 2023, dar acum CJ Suceava și-a asumat finalizarea proiectului până la sfârșitul anului 2026. Aceste întârzieri nu doar că adaugă costuri suplimentare, dar și întârzie beneficiile economice și sociale anticipate.
Această situație ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a gestiona proiecte de infrastructură de amploare. Este esențial să se înțeleagă de ce costurile inițiale au fost atât de subestimate și de ce procesul de execuție a fost atât de ineficient. De asemenea, este crucial să se identifice măsuri pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Contribuabilii merită transparență și responsabilitate din partea oficialilor aleși și a instituțiilor guvernamentale. Este inacceptabil ca proiecte de infrastructură, esențiale pentru dezvoltarea regională, să devină poveri financiare datorită gestionării defectuoase.
În concluzie, Axa rutieră Iaşi-Suceava nu este doar un proiect de infrastructură, ci și un studiu de caz despre cum lipsa de planificare adecvată, subestimarea costurilor și întârzierile pot transforma o inițiativă promițătoare într-un fiasco financiar. Este imperativ ca autoritățile să învețe din aceste greșeli și să implementeze strategii mai eficiente pentru viitoarele proiecte, pentru a asigura că fondurile publice sunt cheltuite cu înțelepciune și responsabilitate.
