Contracepție forțată pentru mii de femei și fete din Groenlanda. Ce spun experții despre încălcarea drepturilor și despre un eventual genocid

Cuprins:O campanie de contracepţie forţată în Groenlanda, desfăşurată în principal în anii 1960 şi 1970, a încălcat drepturile femeilor, dar nu a îndeplinit definiţia juridică a genocidului, este concluzia la care au ajuns, vineri, două rapoarte ale experţilor, relatează Reuters, potrivit news.șro.Ambele rapoarte au constatat că administrarea contraceptivelor fără consimţământ valabil a încălcat dreptul femeilor la respectarea vieţii private şi de familie şi le-a supus, în unele cazuri, unui tratament degradant. Rapoartele au avut opinii diferite cu privire la caracterul sistemic al acestei practici.Cel puţin 4.000 de femei şi fete din Groenlanda, unele având vârsta de doar 12 ani, au primit dispozitive intrauterine sau injecţii contraceptive între 1966 şi 1991, adesea fără consimţământul sau cunoştinţa lor, a constatat o anchetă comună danezo-groenlandeză începută în 2025.Ancheta a relevat că această practică avea ca scop reducerea natalităţii şi a dimensiunii familiilor, ceea ce autorităţile daneze de la acea vreme considerau o modalitate de a îmbunătăţi nivelul de trai şi condiţiile sociale şi de sănătate din Groenlanda, o insulă arctică şi teritoriu semisuveran al Danemarcei, cu o populaţie de 57.000 de locuitori.Consecințe grave pentru unele dintre femeile afectatePrintre consecinţele documentate pentru unele femei s-au numărat sângerări abundente, infecţii grave, cicatrizarea trompelor uterine, extirparea uterului şi incapacitatea de a avea copii.În 2024, guvernul de atunci din Nuuk a însărcinat trei experţi juridici şi un psiholog să stabilească dacă au existat încălcări ale drepturilor omului şi ale drepturilor popoarelor indigene şi dacă acestea se încadrează în definiţia genocidului. Comisia s-a divizat în timpul lucrărilor sale, doi membri demisionând şi prezentând un raport separat.Prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat că guvernul va înfiinţa o comisie de reconciliere a cărei activitate „nu ar trebui să vizeze atribuirea vinei, ci descoperirea adevărului în vederea unei reconcilieri autentice, care va crea viitorul pe care ni-l dorim ca societate”.Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a afirmat că va citi rapoartele „cu mare interes” şi a salutat propunerea lui Nielsen.„O comisie de reconciliere ne oferă ocazia de a privi înapoi la perioadele întunecate din istoria noastră comună, de a le analiza critic şi de a recunoaşte suferinţa pe care ar fi putut-o provoca”, a afirmat ea.Partidul groenlandez Siumut a cerut, într-o declaraţie, ca problema genocidului să fie soluţionată de „o instanţă internaţională competentă şi independentă”. „Astăzi am fi putut fi mult mai mulţi groenlandezi”, a afirmat partidul.Concluziile rapoartelor sunt delicate, deoarece preşedintele SUA, Donald Trump, s-a angajat să preia controlul asupra Groenlandei, care aspiră la independenţă deplină într-o zi. Administraţia sa a subliniat acuzaţiile de comportament necorespunzător al autorităţilor daneze faţă de populaţia fostei sale colonii, în încercarea de a-i convinge să se orienteze spre Washington.Casa Albă nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii atunci când a fost contactată de Reuters prin e-mail.A fost sau nu genocid? Ce spun experțiiConvenţia ONU privind genocidul interzice nu doar uciderea în masă, ci şi „măsurile menite să împiedice naşterile” în cadrul unui grup naţional, etnic, rasial sau religios şi impune dovada că actele au fost săvârşite cu intenţia de a distruge acel grup, în totalitate sau parţial.În raportul lor, Dalee Sambo Dorough, avocată din Alaska şi fostă preşedintă a Consiliului Circumpolar Inuit, şi Miriam Cullen, profesoară de drept la Universitatea din Copenhaga, au găsit o bază rezonabilă pentru a considera că femeile inuite Kalaallit (din Groenlanda) au fost supuse unor practici contraceptive involuntare care le-au încălcat drepturile la egalitate şi nediscriminare, la neinterferenţă în viaţa privată şi de familie, precum şi dreptul de a nu fi supuse tratamentelor crude, inumane sau degradante.Cu toate acestea, ele nu au concluzionat că a avut loc un genocid.De asemenea, existau motive rezonabile să se creadă că „limitarea creşterii populaţiei” a fost unul dintre factorii care au stat la baza modului în care medicii au abordat contracepţia, au afirmat autoarele raportului.În celălalt raport, Jonas Christoffersen, fostul director al Institutului Danez pentru Drepturile Omului, şi Jensine Nedergaard, o psiholoagă care a lucrat în Groenlanda — experţii care au demisionat din comisia iniţială — au recunoscut că femeile au fost nedreptăţite, dar au afirmat că amploarea încălcărilor nu a putut fi stabilită.Christoffersen şi Nedergaard nu au găsit dovezi că „vreo autoritate sau vreun profesionist din domeniul sănătăţii ar fi avut, la vreun moment dat, intenţia de a distruge populaţia groenlandeză”.Dorough şi Cullen au afirmat că dovezile nu puteau stabili o astfel de intenţie „doar pe baza practicilor contraceptive”.Pentru a stabili dacă a avut loc vreodată un genocid, au scris ei, ar trebui să se ia în considerare şi alte încălcări de care este acuzată Danemarca în Groenlanda, precum luarea copiilor inuiţi şi plasarea lor în familii daneze. Acest aspect nu a intrat în sfera de cuprindere a raportului lor.Ei au adăugat că intenţia genocidă din partea Danemarcei „rămâne o posibilă deducţie” pe care o instanţă ar putea-o stabili pe baza unei analize complete.Danemarca ar fi încălcat Covenția privind genocidulDorough şi Cullen au constatat, totuşi, că există „motive rezonabile să se creadă” că Danemarca a încălcat Convenţia privind genocidul, întrucât a aflat încă din 1969 despre un risc grav ca programul respectiv să echivaleze cu împiedicarea naşterilor în cadrul unui grup şi nu a luat toate măsurile care îi stăteau la dispoziţie. Doar o instanţă ar putea soluţiona această chestiune, au afirmat ei.Conform prevederilor Convenţiei privind genocidul, ratificată de Danemarca în 1951, ţara se angajează să nu comită genocid, precum şi să îl prevină şi să îl pedepsească.Autorii rapoartelor şi femeile aflate în centrul cazului au solicitat ca eventualele concluzii să nu fie utilizate în discuţiile privind viitoarele relaţii ale Groenlandei cu Danemarca, pe motiv că experienţa femeilor ar trebui analizată separat şi nu ar trebui implicată în dispute geopolitice.„Am fost tratate ca animalele”Inger Platou, în vârstă de 70 de ani, a fost una dintre femeile afectate.Într-un interviu acordat agenţiei Reuters înainte de publicarea concluziilor experţilor, ea a povestit că s-a trezit după ce i s-a spus că a suferit o operaţie minoră şi a descoperit că i s-a inserat un dispozitiv intrauterin (DIU) fără consimţământul ei.„Se pare că am fost tratate ca nişte animale”, a spus ea. „Fără consimţământ, ei voiau pur şi simplu să împiedice femeile să nască sau să aibă copii. A fost un act extrem de inuman”, a comentat femeia.Ea a spus că un medic i-a explicat ulterior că, din cauza complicaţiilor provocate de dispozitivul intrauterin, nu mai putea rămâne însărcinată. Ulterior, ea a adoptat doi copii din Columbia.„Suntem foarte respectuoase faţă de autorităţi, pentru că suntem «copii ai colonizării»”, a comentat ea sarcastic.În 2025, Frederiksen şi-a cerut scuze faţă de femeile care, potrivit ei, fuseseră supuse unei „discriminări sistematice”, iar prim-ministrul Groenlandei şi-a cerut scuze pentru cazurile care au avut loc după ce Groenlanda a preluat controlul asupra sistemului său de sănătate în 1992. Joi, Danemarca a adoptat o lege privind despăgubirile, prin care se vor plăti 300.000 de coroane daneze (46.758 de dolari) fiecărei femei afectate.Ambele rapoarte au fost evaluate de doi academicieni independenţi: unul dintre aceştia a constatat că raportul lui Christoffersen şi Nedergaard nu respecta „standardele ştiinţifice recunoscute”. Ministrul justiţiei din Groenlanda a declarat că raportul lor nu a îndeplinit mandatul primit.Christoffersen a declarat că el şi Nedergaard au trimis o scrisoare guvernului groenlandez în luna iulie pentru a-şi explica raţionamentul, iar cei doi cercetători au respins concluzia conform căreia raportul lor nu respecta standardele ştiinţifice.