Ce mâncăm în primii doi ani de viață ne poate influența și 50 de ani mai târziu. Amprenta unor alimente nu dispare

Cuprins:Un „experiment natural” care a durat mai bine de o jumătate de secol le-a oferit cercetătorilor o perspectivă rară asupra modului în care alimentația din primii ani de viață ne influențează sănătatea la bătrânețe.Concluzia unui studiu recent, realizat pe mai bine de 64.000 de adulți arată că mai puțin zahăr în primele 1.000 de zile de la naștere reduce riscul de cancer, încetinește îmbătrânirea biologică și formează obiceiuri alimentare mai sănătoase pentru întreaga viață, notează Newsweek.Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au analizat datele din Marea Britanie începând septembrie 1953, data la care s-a încheiat raționalizarea zahărului din timpul și de după Al Doilea Război Mondial.În perioada restricțiilor, un om consuma în medie 40 de grame de zahăr pe zi, dar cantitatea s-a dublat imediat ce s-au a eliminat limitele.Comparând persoanele născute înainte și după acest moment, oamenii de știință au observat diferențe uluitoare la mai bine de 50 de ani distanță.Protecție majoră împotriva canceruluiAdulții care au avut parte de o dietă săracă în zahăr în primii doi ani și jumătate de viață au înregistrat o scădere semnificativă a cazurilor de cancer. S-au observat scăderi vizibile ale riscului de cancer mamar, de prostată, pulmonar și rectal.Cum funcționează amprenta din copilărieÎn primele 1.000 de zile se formează gusturile și sistemul de recompensă din creier. Copiii care nu au fost expuși la alimente foarte dulci au dezvoltat preferințe pentru diete mai echilibrate, consumând mai puțin zahăr și porții mai mici chiar și la 50-60 de ani.Restricția timpurie de zahăr reduce stresul metabolic într-o perioadă critică de dezvoltare, protejând sistemul imunitar pe termen lung.Deși reducerea zahărului este benefică la orice vârstă, coautor al studiului spune că primii ani sunt critici: „Rezultatele noastre sugerează că primii ani de viață ar putea fi deosebit de importanți, deoarece atât dezvoltarea biologică, cât și preferințele alimentare pe termen lung sunt încă în curs de conturare.”