1. Impozitarea IT-iștilor:
– Angajarea: Modificarea fiscalității pentru IT-iști poate avea consecințe pe piața muncii. De exemplu, o companie poate opta pentru angajarea a doi specialiști cu salarii mai mici în locul unuia mai experimentat, doar pentru a rămâne sub pragul impozabil.
– Re-localizarea specialiștilor: IT-iștii cu venituri mari ar putea lua în considerare relocarea în alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile, afectând astfel capitalul uman valoros din România.
– Optimizare fiscală: Unele companii ar putea încerca să „manevreze” pachetele salariale prin bonusuri sau beneficii suplimentare, astfel încât salariul brut să rămână sub pragul impozabil.
2. Eliminarea scutirilor pentru construcții și agricultură:
– Costuri în creștere: Prețurile materialelor de construcție și ale produselor agricole ar putea crește datorită transmiterii costurilor suplimentare către consumatori.
– Competitivitatea pieței: Constructorii sau fermierii mici ar putea întâmpina dificultăți în a concura cu entități mari care dispun de resurse pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.
– Angajare: Scutirea de CASS era un stimulent pentru angajare în aceste sectoare. Fără acest avantaj, industria ar putea fi lovită de o penurie de mână de lucru sau de creșterea muncii la negru.
3. Limitările tranzacțiilor cash:
– Restricționarea fluxurilor de numerar: Companiile care depind în mod tradițional de tranzacții cash (de exemplu, piețele locale, mici producători agricoli, artizani) ar putea suferi. Acest lucru ar putea să descurajeze comerțul local și să promoveze monopolurile comerciale mai mari, care pot gestiona tranzacțiile electronice.
– Creșterea birocrației: Pentru a respecta aceste reguli, unele companii ar putea avea nevoie să angajeze mai mulți contabili sau să cumpere sisteme de gestionare a tranzacțiilor mai avansate.
4. Creșterea TVA-ului:
– Consum: O creștere semnificativă a TVA-ului pentru produse și servicii specifice poate duce la o scădere a cererii. De exemplu, panourile foto-voltaice sunt esențiale pentru tranziția energetică durabilă. Creșterea prețului acestora prin majorarea TVA ar putea încetini adoptarea energiei regenerabile.
– Efecte în lanț: De exemplu, dacă costurile pentru panourile foto-voltaice cresc, acest lucru poate avea un impact asupra industriei construcțiilor, deoarece noile clădiri ar putea renunța la aceste soluții.
5. Impozitare diferită pentru micro-companii:
– Evaziune fiscală: Companiile pot încerca să subevalueze veniturile sau să segmenteze afacerea în mai multe entități pentru a se încadra în cota de impozitare mai favorabilă.
– Investiții: Companiile care se apropie de pragul superior de venituri ar putea alege să nu investească sau să se extindă pentru a rămâne sub acel prag.
6. Modificările pentru PFA-uri:
– Antreprenoriatul : Pentru mulți tineri profesioniști, PFA-ul este prima opțiune atunci când încep o carieră independentă. O impunere mai mare ar putea descuraja antreprenoriatul, în special în rândul tinerilor.
Deși aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare la buget, este esențial să se evalueze și impactul pe termen lung pe care acestea îl pot avea asupra economiei, antreprenoriatului și societății în ansamblu. O abordare echilibrată și consultativă poate ajuta la atenuarea efectelor negative și la susținerea creșterii economice durabile.
