Sondajul INSCOP: Afiliații naționaliste în preferințele românilor
Aproape 70% dintre români ar opta pentru un partid sau un candidat naționalist în alegerile prezidențiale, în ciuda faptului că aproximativ 90% dintre cetățeni sunt împotriva retragerii României din NATO și Uniunea Europeană. Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, consideră că disputa dintre susținătorii pro-atlantici și cei anti-atlantici este eronată. Aceasta deoarece cei atrași de discursurile populiste sunt mai degrabă nemulțumiți de starea economică actuală din ţară, și nu de direcțiile geopolitice ale Bucureștiului. Din cohorta de 70% care susțin formațiuni naționaliste, doar 11% ar sprijini un candidat cu tendințe spre Rusia.
Percepțiile românilor despre Uniunea Europeană
Sondajul realizat de INSCOP, la comanda organizației neguvernamentale Funky Citizens, relevă un aspect contradictoriu, anume că 57,1% dintre români consideră necesar ca România să-și apere interesele naționale atunci când acestea contravin regulilor Uniunii Europene, chiar riscă să piardă statutul de stat membru (comparativ cu aproape 70% în ianuarie 2022). Totuși, din rândul acestor persoane cu poziții ferm opozante, 88% cred că rămânerea României în Uniunea Europeană este benefică.
Factori care influențează opțiunile politice
Ce îi determină pe români să se îndrepte spre naționalism și populism? Conform sondajului, 54% dintre respondenți afirmă că actualii guvernanți acționează în interesul altor state (față de 64% în 2022), iar 63,8% consideră că statul protejează mai mult companiile străine și multinaționale decât pe cele autohtone (în scădere de la 68,1% în ianuarie 2022). De asemenea, peste 60% dintre votanți sunt de părere că România are o economie influențată de interese externe (față de 77,5% în ianuarie 2022).
Lipsa integrității în conducerea statului
Aceste percepții sunt strâns legate de integritatea discutabilă a liderilor politici și de scandalurile de corupție, în care numeroase contracte publice au fost atribuite marilor companii prin licitații nelegale. Sondajul INSCOP mai arată că 54,3% dintre români consideră că produsele agricole românești sunt rare în marile rețele comerciale din cauza preferinței pentru produsele de import (o scădere de la 63,9% în ianuarie 2022).
Agricultura românească în criză
Agricultura din România este văzută ca fiind mai puțin eficientă, iar politicile guvernamentale sunt insuficiente pentru a sprijini produsele autohtone în fața celor importate. Economistul Laurian Lungu sugerează că aceste resentimente se bazează pe un patriotism economic resuscitat de creșterea rapidă a prețurilor în raport cu salariile, ceea ce contribuie la un sentiment crescând de insatisfacție cu privire la condițiile de trai.
Preferințele pentru companiile românești
Acest sentiment de patriotism economic se reflectă și în perspectiva a 62% dintre respondenți, care cred că resursele naturale ale României ar trebui exploatate exclusiv de companii românești (comparativ cu 69,7% în ianuarie 2022). Lungu remarcă că virajul politicii americane dinspre globalizare spre protecționism este un fenomen întâlnit și în alte state, însă în România se confruntă cu provocări specifice. Absența unor companii naționale capabile să genereze valoare adăugată suficient de mare și dependența de firmele străine pentru colectarea veniturilor la buget sunt aspecte problematice.
Impactul plafonării prețurilor
Economistul adaugă că plafonarea prețurilor are efecte negative, generând distorsiuni pe piață, ceea ce devine evident în țări precum Ungaria, unde inflația a condus la deteriorarea calității vieții.
Crescând naționalismul și populismul
Naționalismul și populismul în România au crescut treptat datorită alegerilor politice ineficiente, corupției și indiferenței celor aflați la putere. Guvernanții nu au știut să sublinieze importanța interesului național și au neglijat mesajele transmise prin intermediul televiziunilor de știri și rețelelor sociale. Fenomenul este atât de accentuat încât aproximativ 75% din români cred că opțiunile de vot ale cetățenilor au fost influențate negativ de dezinformare și știri false.
