Moartea Papa Francisc
Papa Francisc a decedat luni, la vârsta de 88 de ani. În perioada sa de pontificat, el a redirecționat instrumentele diplomatice ale Vaticanului spre sudul și estul lumii, abordând subiecte sensibile precum China comunistă și lumea arabă. Conform agenției EFE, citată de Agerpres, acesta a fost primul papă latino-american, marcând o ruptură istorică cu tradiția eurocentrică a Bisericii Catolice, a explicat Piero Schiavazzi, profesor de Geopolitică Vaticanului la Universitatea Link.
Orientare către alte regiuni
În cursul mandatului său, Francisc a căutat să elimine eurocentrismul și s-a concentrat asupra țărilor din sud și est, unde catolicismul cunoaște o expansiune semnificativă. Această abordare a fost motivată de dorința sa de a dezvolta relații cu actori care anterior se arătau reticenți. Dintre cele mai vizibile realizări se numără evoluțiile diplomatice și eforturile de apropiere de diverse regiuni.
Peste 1,4 miliarde de catolici
La nivel global, numărul catolicilor este de 1,4 miliarde, dar distribuția acestora se schimbă. Europa, cu o populație tot mai secularizată, înregistrează o scădere a numărului de catolici, în timp ce în Asia și Africa se observă o creștere remarcabilă. Profetiile lui Ioan Paul al II-lea, formulate în 1995, au devenit relevante în acest context, prezicând că Asia va fi centrul catolicismului în al treilea mileniu.
Interes pentru Asia
Interesul lui Francisc pentru Asia este evident prin cele 47 de călătorii apostolice, care includ vizite în Coreea de Sud, Japonia, Sri Lanka, Filipine și Mongolia. Printre ultimele sale călătorii s-a numărat și o vizită în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore, care a fost efectuată în scaun cu rotile, demonstrând angajamentul său față de această regiune.
Apropierea de China
Un aspect important al pontificatului lui Francisc a fost relația cu China. Sfântul Scaun nu a menținut relații diplomatice cu Beijingul din 1952, iar comunitatea catolică din China, estimată între 8 și 12 milioane, este divizată în Biserica Patriotică, controlată de guvern, și cea clandestină, loială Vaticanului. Francisc a încheiat un acord interimar în 2018, care a permis aprobarea numirii episcopilor, marcând un progres important în relațiile cu „gigantul asiatic”.
Redistribuirea puterii în Biserică
De asemenea, Francisc a început o redistribuire semnificativă a puterii în cadrul Bisericii Catolice. Conform experților, acest proces este definit de creșterea numărului de cardinali provenind din periferii geografice, precum Penang în Malaezia și Tonga, în detrimentul tradiționalelor centre de putere europene. Nouă din 137 de cardinali care vor alege succesorul său sunt din afara Europei, demonstrând astfel o decuplare față de tradițiile anterior existente.
Africa în centrul atenției
Continentul african a fost și el o preocupare majoră pentru Francisc. Aici, catolicismul a crescut semnificativ, adăugând 7,2 milioane de catolici în 2022, conform Raportului Fides. Papa a vizitat mai multe țări africane, incluzând Kenya, Uganda și Madagascar, iar prima sa ieșire de la Vatican a fost spre insula Lampedusa, simbol al migrației. De asemenea, a deschis Jubileul extraordinar din 2015 în Republica Centrafricană, o țară afectată de violențe, subliniind astfel importanța acestei regiuni.
Îndemnuri la pace
Una dintre imaginile reprezentative ale pontificatului lui Francisc îl arată îngenuncheat și sărutând picioarele liderilor sudanezi, un gest simbolic care a vizat promovarea păcii. Aceasta subliniază angajamentul său față de reconciliere și dialogul între diferite tinere de putere, o constantă în activitatea sa diplomatică.
Diplomație asimetrică
Stilul diplomatic al lui Francisc nu s-a limitat la promovarea democrațiilor liberale. A adoptat o abordare diversificată, întrebându-se cum să interacționeze cu regimuri mai puțin democratice. Expertul Schiavazzi notează că geopolitica sa este comparabilă cu un tango, dansat în spații înguste și cu îmbrățișări asimetrice, alegerea sa constantă fiind aceea de a opta pentru „dialogul cu toată lumea”.
Un dialog constant
Acest principiu al dialogului universal s-a manifestat în multiplele sale vizite și întâlniri, unde a discutat despre teme esențiale pentru umanitate, inclusiv problemele sociale, economice și politice. Papa a căutat mereu să contrabalanseze opiniile, încurajând un schimb constructiv de idei, indiferent de orientarea politică sau religioasă a interlocutorilor săi.
Îmbunătățirea relațiilor SUA-Cuba
Unul dintre realizările notabile ale Papei Francisc a fost apropierea dintre Statele Unite și Cuba, proces care a fost sărbătorit public pe 17 decembrie 2014 de către președinții de atunci, Barack Obama și Raul Castro. Această deschidere a fost ulterior afectată de politica republicanului Donald Trump, față de care Papa s-a poziționat ca un critic moral.
Păcile din America Latină
Pe continentul său natal, Papa Francisc a susținut demersurile pentru obținerea unor acorduri de pace în Columbia și a cerut reconcilierea în Venezuela. De asemenea, a avut întâlniri cu liderul nicaraguan Daniel Ortega, într-o perioadă în care Clerul era persecutat de regimul în funcție.
Îmbrățișarea cu Biserica Ortodoxă Rusă
Un alt obiectiv important al Papei a fost promovarea unității între diversele ramuri ale creștinismului. În acest sens, el s-a apropiat de Biserica Ortodoxă Rusă. Această abordare a culminat în februarie 2016, când s-a desfășurat prima întâlnire dintre un papă și un patriarh rus, Kiril, în aeroportul din Havana, eveniment ce a marcat o reîntâlnire simbolică după o mie de ani de la schisma din 1054. Totuși, relațiile s-au deteriorat din nou în urma invaziei ruse în Ucraina din februarie 2022, care a fost binecuvântată de patriarh.
Întâlniri cu Vladimir Putin
Papa Francisc l-a primit pe Vladimir Putin de două ori la Vatican, în anii 2013 și 2015. Deși a menținut un ton neutru în această privință, abordarea sa a generat niște rețineri din partea autorităților ucrainene.
Îmbunătățirea relațiilor cu lumea arabă
Papa a făcut progrese semnificative în relațiile cu lumea arabă, ca urmare a dezacordurilor cu predecesorul său, Benedict al XVI-lea. Bergoglio a fost primul papă care a vizitat Peninsula Arabică, semnând o declarație de fraternitate în Abu Dhabi cu imamul Universității Al-Azhar, un important centru pentru islamul sunnit. De asemenea, el a călătorit în Irak, unde s-a întâlnit cu ayatollahul Ali Al Sistani, unul dintre cei mai influenți lideri ai comunității șiite.
Războiul din Gaza și eforturile de reconciliere
Printre preocupările recente ale Papei Francisc s-a numărat și conflictul din Gaza, o problemă pe care a încercat să o medieze încă din 2014. Atunci, el i-a reunit la Vatican pe președintele israelian Shimon Peres și pe președintele palestinian Mahmoud Abbas, în încercarea de a crea un cadru favorabil pentru pace. Cu toate acestea, eforturile sale de a diminua tensiunile în regiune nu au adus rezultatele scontate.
Gestionarea crizelor umanității
Papa Francisc nu s-a limitat doar la politica externă, ci a fost și un avocat al celor mai vulnerabile categorii sociale din întreaga lume, făcând apel la soluții pentru crizele umanității. Un exemplu concret este abordarea sa față de migrație, unde a solicitat comunității internaționale să își asume responsabilitatea față de persoanele care fug din calea războaielor și a sărăciei.
Promovarea dialogului interreligios
Un alt aspect important al mandatului său este promovarea dialogului interreligios. Papa Francisc a organizat întâlniri cu lideri religioși din diverse tradiții, subliniind importanța cooperării între diferitele credințe pentru a promova pacea și înțelegerea. Abordarea sa a fost una deschisă și inclusivă, invitând comunitățile să lucreze împreună pentru a găsi soluții la problemele globale.
Sprijinul pentru cei marginalizați
În cadrul activităților sale, Papa a acoperit o gamă largă de subiecte, de la sărăcie și justiție socială, până la drepturile LGBTQ+ și ecologie. Acesta a fost un lider vocal privind problemele legate de schimbările climatice, subliniind necesitatea de a proteja mediul pentru viitoarele generații și a îndemnat oamenii să acționeze în mod responsabil față de planetă. Această viziune a fost integrată în documentul „Laudato si”, care încurajează un stil de viață mai sustenabil.
Impactul asupra comunităților marginalizate
Papa Francisc a subliniat adesea importanța sprijinirii comunităților marginalizate și a cercetărilor sociale, accentuând necesitatea de a face mai mult pentru cei aflați în dificultate. A fost un apărător al drepturilor muncitorilor și a cerut ca toți muncitorii să fie tratați cu demnitate și respect. Aceasta a fost o problemă centrală în discursurile sale, având în vedere contextul global al inegalității economice.
Concluzia
Așadar, prin toate aceste inițiative și abordări, Papa Francisc continuă să își lase amprenta asupra comunității internaționale, promovând valori universale de unitate, pace și compasiune.
