Alimentația și ritmul natural al organismului
O alimentație care respectă ritmul natural al organismului ar putea constitui o abordare eficientă în prevenirea bolilor cardiovasculare. Un recent studiu clinic sugerează că nu doar tipul de alimente consumate este relevant, ci și momentele în care acestea sunt ingerate. Această descoperire are o importanță deosebită pentru persoanele care lucrează în ture de noapte, deoarece limitarea consumului alimentar la intervale orare diurne poate reduce considerabil riscurile asociate cu dezechilibrul biologic, conform unei analize publicate.
Studiul asupra alimentației în timpul zilei
Cercetătorii de la Mass General Brigham au realizat o cercetare publicată marți în revista Nature Communications, care subliniază că alimentația diurnă poate oferi protecție cardiovasculară, inclusiv în rândul angajaților care lucrează în ture de noapte. Studiul evidențiază impactul semnificativ al alimentației asupra sănătății cardiovasculare, considerând că acesta este mai influent decât somnul, în special în contextul dereglărilor între ritmul biologic intern și programul de activitate zilnică.
Riscurile muncii de noapte
Diverse cercetări anterioare au indicat existența unor riscuri majore pentru sănătate asociate muncii de noapte, inclusiv probleme cardiace. Cu toate acestea, descoperirile noului studiu sugerează că restricționarea meselor la orele diurne ar putea funcționa ca un mecanism de protecție împotriva efectelor negative generate de munca în schimburi. Acest aspect este esențial pentru strategia de reducere a riscurilor asociate muncii în ture.
Perturbarea ritmului circadian
Autorul principal al studiului, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală de la spitalul Brigham and Women, a demonstrat prin cercetări anterioare că perturbarea ritmului circadian, care reprezintă necorelarea dintre orele de trezire, masă, muncă și somn și ritmul natural al organismului, are un impact negativ asupra riscurilor cardiovasculare. Studiul recent își propune să găsească o strategie eficientă de reducere a acestui risc prin sincronizarea meselor.
Sincronizarea meselor cu ceasul biologic
Rezultatele obținute din studii realizate pe animale sugerează că ajustarea momentului meselor cu ceasul biologic intern poate diminua riscurile pentru sănătate legate de munca nocturnă. Această ipoteză a fost testată și pe oameni. În cadrul studiului, 20 de participanți tineri și sănătoși au fost incluși într-un protocol clinic de două săptămâni, desfășurat în condiții controlate, fără acces la feronice, ceasuri sau gadgeturi electronice.
Protocolul de cercetare
Studiul s-a concentrat pe modul în care dereglarea ritmului circadian influențează funcțiile organismului, comparând valorile obținute înainte și după simularea activității nocturne. Participanții au urmat un protocol denumit „rutină constantă”. Acest protocol a fost conceput pentru a izola efectele ritmurilor circadiene de cei externi și comportamentali. Aceștia au fost menținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu cu lumină difuză, având o postură corporală constantă și consumând același tip de gustări la intervale regulate.
Simularea muncii în ture
Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a avut un comportament alimentar uzual – consumând mese atât ziua, cât și noaptea, iar celălalt grup a consumat alimente exclusiv pe parcursul zilei. Ambele grupuri au avut parte de același program de somn, ceea ce a permis cercetătorilor să stabilească diferențele de sănătate cardiovasculară strict pe baza momentului meselor, fără influențe din partea programului de odihnă.
Impactul alimentației asupra sănătății
Cercetătorii au evaluat influența alimentației asupra markerilor de risc cardiovascular după simularea muncii nocturne. Acești markeri includ activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1), un markeri asociat cu risc crescut de tromboze, și tensiunea arterială. Rezultatele au arătat o creștere a acestor markeri în grupul care a mâncat atât ziua cât și noaptea, comparativ cu grupul care a consumat alimente doar în timpul zilei. Aceste variații nu au fost influențate de cantitatea sau compoziția alimentară, ci doar de momentul consumului.
Limitări ale Studiului
Studiul prezintă unele limitări, printre care se numără dimensiunea reduse a eşantionului, care este totuşi comună în cercetările de acest tip, şi perioada de desfăşurare de doar două săptămâni, insuficientă pentru a evalua riscurile pe termen lung. Aceste aspecte pot influența concluziile trase.
Controlul Variabilelor
Un aspect pozitiv al cercetării a fost implementarea unui control strict asupra tuturor variabilelor, inclusiv somnul, alimentația, expunerea la lumină, poziția corporală și activitatea fizică. Sarah Chellappa, autor principal și profesor la Universitatea din Southampton, a declarat că „am monitorizat fiecare factor care ar fi putut influența rezultatele, permitându-ne să afirmăm că efectele observate sunt rezultatul momentului alimentației.”
Necesitatea Cercetărilor Suplimentare
Deși este nevoie de studii suplimentare pentru a evalua impactul pe termen lung al alimentației în timpul zilei versus alimentația nocturnă, autorii studiului consideră că rezultatele inițiale sunt promițătoare. Concluziile lor sugerează că evitarea meselor în timpul nopții ar putea aduce beneficii importante pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi cei care lucrează în ture, cei care suferă de insomnie sau alte tulburări ale somnului, dar și pentru cei cu un program de somn imprevizibil sau care călătoresc adesea între fusuri orare diferite.
