Paradoxul energetic al României: fotovoltaicele au acoperit peste 80% din consum la prânz, dar seara riscă să revină la importuri

Cuprins:România a înregistrat sâmbătă, în orele de prânz, o situație spectaculoasă în Sistemul Energetic Național: pe fondul consumului foarte redus din weekend și al vremii însorite, marile parcuri fotovoltaice au ajuns să producă echivalentul a peste 80% din consumul instantaneu din rețea. Dacă este luată în calcul și energia eoliană, producția regenerabilă a ajuns, pentru scurt timp, la un nivel comparabil cu întreg consumul intern înregistrat în sistem. În același timp, România exporta aproape 2.000 MW.Situația scoate însă în evidență și una dintre marile probleme actuale ale sistemului energetic românesc: în numai câteva ore, odată cu dispariția producției solare și creșterea consumului de seară, România poate trece de la exporturi masive la necesitatea importurilor.Peste 80% din consum, acoperit numai de marile parcuri fotovoltaiceLa ora 12:00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de aproximativ 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică înregistrat în rețea se situa la numai 2.984 MW, potrivit datelor Transelectrica citate de Economica.net.În aceste condiții, numai marile parcuri fotovoltaice asigurau echivalentul a peste 82% din consumul instantaneu. România dispune în prezent de peste 4.000 MW instalați în astfel de capacități fotovoltaice.La numai zece minute distanță, datele citate de Profit.ro indicau un consum și mai redus, de 2.887 MW, și o producție fotovoltaică de 2.445 MW, ceea ce însemna aproape 85% din consum.La producția solară se adăugau circa 382 MW din eolian. Astfel, numai fotovoltaicul și eolianul ajungeau împreună la aproximativ 2.827 MW, foarte aproape de întregul consum instantaneu înregistrat în rețea.Prosumatorii produceau, la rândul lor, peste 2.300 MWTabloul este și mai spectaculos dacă sunt luați în calcul prosumatorii. Transelectrica estima pentru ora 12:10 o producție a acestora de aproximativ 2.340 MW, energie utilizată parțial pentru autoconsum și parțial injectată în rețea.Cifrele trebuie însă interpretate cu o precizare importantă: energia consumată direct de prosumatori în propriile gospodării sau companii nu apare integral în consumul măsurat în rețeaua națională. Din acest motiv, producția prosumatorilor nu poate fi pur și simplu adunată peste cei 2.445 MW ai parcurilor comerciale și raportată la consumul de 2.887 MW.Efectul prosumatorilor este vizibil inclusiv prin faptul că, în timpul zilei, aceștia își acoperă o parte importantă din necesar din producția proprie și trag astfel mai puțină energie din rețea. Capacitatea instalată a prosumatorilor a trecut, potrivit celor mai recente date citate de Profit.ro, de 4.000 MW.România exporta aproape 2.000 MWSurplusul uriaș de energie din timpul prânzului s-a reflectat în schimburile cu statele vecine.La ora 12:00, România exporta energie electrică la o putere de peste 1.800 MW, potrivit Economica.net.Zece minute mai târziu, exportul ajunsese la circa 1.960 MW. În acel moment, în afara fotovoltaicelor și eolienelor, centralele pe gaze produceau aproximativ 889 MW, hidrocentralele 361 MW, iar grupurile pe cărbune 698 MW.Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât România nu beneficiază în prezent de producția centralei nucleare de la Cernavodă.Fără cei aproximativ 1.400 MW de la CernavodăAmbele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite în această perioadă din cauza nivelului extrem de redus al Dunării. Unitatea 2, ultimul reactor care mai funcționa, a început procedura de oprire controlată joi, 13 august. Cele două unități au fiecare aproximativ 706 MW și asigură împreună, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.Guvernul a declarat pentru luna august o situație de urgență în sectorul energetic și a apelat inclusiv la importuri și la suplimentarea producției din alte surse pentru acoperirea vârfurilor de consum.Astfel, performanța fotovoltaicelor de sâmbătă este cu atât mai relevantă: timp de câteva ore, producția solară a compensat nu doar consumul intern foarte redus, ci și absența completă a energiei nucleare.De la export masiv la import, în numai câteva oreProblema apare după apusul soarelui. Pe măsură ce producția fotovoltaică se prăbușește, prosumatorii care în timpul zilei își acoperă consumul din panourile proprii încep la rândul lor să ia energie din rețea. În paralel, consumul național crește spre vârful de seară.În lipsa celor aproximativ 1.400 MW de la Cernavodă, iar capacitățile actuale pe gaze, cărbune, hidro și baterii fiind limitate, România poate ajunge astfel să importe energie la numai câteva ore după ce exportase aproape 2.000 MW. Cele două materiale analizate indică tocmai această schimbare radicală de situație între mijlocul zilei și orele de seară.Fenomenul ilustrează una dintre vulnerabilitățile tranziției energetice: problema nu mai este doar câtă energie poate produce România într-o zi, ci dacă energia respectivă este disponibilă exact atunci când consumatorii au nevoie de ea.Bolojan vrea ca bateriile prosumatorilor să poată fi folosite pentru echilibrarea sistemuluiSituația apare chiar în contextul în care premierul demis Ilie Bolojan, care deține interimar și portofoliul Energiei, a vorbit despre necesitatea unor noi reguli pentru prosumatori și pentru capacitățile de stocare.Bolojan a arătat că România are aproximativ 350.000-360.000 de prosumatori, însă numai aproximativ o treime dintre aceștia dețin și instalații de stocare.El consideră că viitoarele instalații fotovoltaice care injectează energie în sistem ar trebui să fie însoțite și de capacități de stocare, astfel încât producția foarte mare de la prânz să poată fi mutată spre orele în care consumul este ridicat.„Fotovoltaicul (…) generează o producție mare în orele de prânz și o producție redusă dimineața sau seara, când avem însă un consum energetic mare”, a explicat Bolojan, susținând că situația produce „volatilitate și dezechilibre”.Premierul demis a avansat inclusiv ideea ca bateriile și invertoarele prosumatorilor să poată intra într-un mecanism de dispecerizare, astfel încât energia stocată să poată fi utilizată mai eficient pentru echilibrarea rețelei.Disputa privind „controlul” bateriilor prosumatorilorIdeea nu este nouă și a produs deja controverse. Reprezentanți ai operatorilor de distribuție au susținut în trecut că România ar trebui să adopte modele existente în alte state, în care producția, stocarea sau consumul unor prosumatori pot fi ajustate, în anumite condiții, pentru a ajuta rețeaua.Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) s-a opus însă posibilității ca distribuitorii să primească un control direct asupra invertoarelor și bateriilor proprietarilor de panouri fotovoltaice, calificând o asemenea soluție drept „abuzivă” dacă nu este construită pe baze contractuale și tehnice clare.În paralel, distribuitorii lucrează deja la proiecte de tip Virtual Power Plant și la mecanisme de flexibilitate prin care producătorii, prosumatorii, operatorii de baterii și consumatorii ar putea fi remunerați pentru a-și modifica producția sau consumul atunci când rețeaua are nevoie.