Instanță germană: Compararea acțiunilor Israelului cu metodele regimului nazist nu este infracțiune

Cuprins:O instanță superioară din Germania a achitat o utilizatoare Instagram care comparase acțiunile statului Israel în conflictul din Orientul Mijlociu cu metodele regimului nazist, folosind inclusiv imagini cu svastica și drapelul Partidului Nazist. Judecătorii au stabilit că, în contextul concret al postărilor, simbolurile nu aveau rol propagandistic, ci erau utilizate pentru formularea unei critici politice dure.Decizia a fost pronunțată la 24 iunie 2026 de Curtea Regională Superioară din Zweibrücken – Oberlandesgericht Zweibrücken –, în dosarul 1 ORs 3 SRs 70/25, și a fost prezentată de publicația juridică germană Beck-aktuell. Instanța a avertizat că infracțiunea privind utilizarea simbolurilor organizațiilor neconstituționale nu trebuie interpretată excesiv de larg, fără a se ține cont de libertatea de exprimare.Condamnată inițial la plata unei amenzi de 2.400 de euroFemeia publicase într-o „poveste” de pe Instagram un tabel în care punea în paralel faptele regimului național-socialist cu acțiunile Israelului în conflictul din Orientul Mijlociu.Deasupra tabelului apărea o imagine împărțită în două: într-o parte era drapelul Israelului, iar în cealaltă drapelul Partidului Nazist, pe care se putea vedea parțial o svastică.Într-o altă postare era prezentat un zid marcat cu Steaua lui David, în centrul căreia fusese introdusă o svastică. Dinspre zid, mai mulți soldați trăgeau asupra unor persoane aflate în zona împrejmuită, iar de sub zid curgea sânge. Postarea era însoțită de hashtagurile „#FREEPALESTINE” și „#GAZAUNDERATTACK”.Judecătoria din Ludwigshafen o condamnase pe utilizatoare pentru două fapte de folosire a simbolurilor unor organizații neconstituționale și îi aplicase o amendă totală de 2.400 de euro. În urma recursului, instanța din Zweibrücken a desființat condamnarea și a pronunțat achitarea.Potrivit Curții Regionale Superioare, articolul 86a din Codul penal german urmărește să împiedice reapariția și promovarea organizațiilor neconstituționale și să protejeze pacea politică. Norma sancționează folosirea publică sau răspândirea simbolurilor unor asemenea organizații, inclusiv a drapelelor, insignelor, uniformelor, sloganurilor și formelor de salut.Fapta poate fi pedepsită în Germania cu închisoare de până la trei ani sau cu amendă. Legislația prevede însă și excepții pentru utilizările care servesc informării civice, combaterii tendințelor neconstituționale, artei, științei, educației sau relatării unor evenimente istorice ori de actualitate.Judecătorii au apreciat că imaginile distribuite de femeie nu puteau fi percepute ca o formă de publicitate sau de adeziune la național-socialism. Dimpotrivă, prin comparația făcută, autoarea postărilor își manifesta opoziția față de practicile asociate regimului nazist și le invoca pentru a condamna ceea ce considera a fi acțiunile Israelului împotriva palestinienilor.Potrivit instanței, nici măcar un susținător al ideologiei neonaziste nu ar fi putut interpreta postările ca având o „funcție publicitară” în favoarea acesteia. Faptul că imaginile provocau asocieri cu perioada nazistă nu era suficient, singur, pentru existența infracțiunii.În privința celei de-a doua imagini, instanța a considerat că reprezentarea unor persoane neînarmate și încercuite, asupra cărora se trăgea, exprima în mod evident condamnarea unor asemenea acte și, implicit, distanțarea față de ideologia nazistă. Hashtagul „#GAZAUNDERATTACK” contribuia, la rândul său, la stabilirea contextului politic al mesajului.Nici infracțiunea de incitare la ură nu a fost reținutăCurtea a analizat și posibilitatea ca postările să intre sub incidența articolului 130 din Codul penal german, care sancționează incitarea la ură, aprobarea, negarea sau minimalizarea crimelor comise sub regimul nazist, atunci când asemenea manifestări sunt de natură să tulbure pacea publică.Instanța a stabilit însă că această normă nu interzice automat orice comparație între acțiunile unui stat și Holocaust sau regimul nazist. Pentru existența infracțiunii, mesajul trebuie să dobândească un caracter periculos pentru pacea publică, de exemplu prin minimalizarea explicită a crimelor naziste, îndemnuri la încălcarea legii ori stimularea violenței și a urii.În cazul analizat nu existau apeluri la acte ilegale și nici consecințe care să poată reduce reținerea publicului față de comiterea unor asemenea acte. Critica extrem de dură sau polemică la adresa unui stat nu era, prin ea însăși, suficientă pentru atragerea răspunderii penale.Decizia nu permite automat orice comparație cu nazismulHotărârea nu înseamnă că orice asociere a Israelului, a altui stat sau a unor persoane cu regimul nazist este legală în Germania. Analiza penală depinde de imaginea utilizată, textul care o însoțește, intenția care rezultă din mesaj și modul în care acesta poate fi înțeles de un observator neutru.Elementul decisiv în acest caz a fost faptul că postările exprimau, în opinia judecătorilor, o condamnare a practicilor naziste și nu o identificare cu acestea. În lipsa unei asemenea distanțări evidente, folosirea publică a svasticii sau a altor simboluri naziste poate rămâne infracțiune.Articolul 5 din Legea fundamentală germană garantează dreptul oricărei persoane de a-și exprima și răspândi opiniile prin cuvinte, scris și imagini. Libertatea nu este absolută, fiind limitată de legile generale, de protecția minorilor și de dreptul la onoare, însă instanțele trebuie să interpreteze restricțiile penale fără a goli de conținut libertatea de exprimare.