Criticile Ambasadei Ucrainei
După ce Ambasada Ucrainei la București a numit drept „nefondate” criticile senatorului PSD Titus Corlățean referitoare la situația românilor din Ucraina, acesta a reacționat public, reafirmându-și poziția și subliniind efectele pe termen lung ale deciziilor autorităților ucrainene. Corlățean se află în prezent la Washington, unde participă la întâlniri oficiale în cadrul Congresului și Senatului Statelor Unite, și a adus în discuție informațiile primite direct de la comunitățile românești din Ucraina, precum și documente oficiale regionale.
Contextul legislativ din 2017
Senatorul român a precizat că problema educației în limba maternă pentru minorități în Ucraina nu este o noutate și a amintit de adoptarea Legii educației în 2017, care a generat critici atât la nivel bilateral, cât și european. „Restricțiile în privința educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina sunt o realitate, nu o situație recentă”, a afirmat Corlățean. Acesta a menționat că tema a fost abordată la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde s-a inițiat o dezbatere urgentă, iar Comisia de la Veneția a emis recomandări pentru autoritățile ucrainene. „Multe voci consideră că implementarea acestor recomandări a fost doar parțială”, a adăugat senatorul.
Deciziile Consiliului Regional Cernăuți
Reacția senatorului Corlățean se concentrează pe o decizie recentă adoptată de Consiliul Regional Cernăuți, din 15 octombrie 2025, care reglementează structura viitoare a liceelor din regiune. Conform senatorului, documentul prevede patru licee cu predare în limba română și nouă licee descrise ca „mixte”, care ar putea, teoretic, să încorporeze clase românești în viitor. Totuși, senatorul a precizat că „în prezent, aceste licee mixte nu au clase cu predare în limba română”. De asemenea, termenul de 1 februarie 2026 a fost stabilit pentru propuneri suplimentare din partea consiliilor locale, „dacă se îndeplinesc criteriile legale”. Corlățean a avertizat că, în cazul în care termenul nu este respectat, din cele 32 de licee românești din regiunea Cernăuți, vor rămâne doar patru.
Criteriile stricte ale legislației ucrainene
Corlățean a explicat că legislația ucraineană impune condiții riguroase pentru menținerea sau înființarea liceelor: un minim de 50 de elevi în cel puțin două clase paralele, prag ce ar putea crește la 100 de elevi în patru clase paralele, conform unui proiect de lege aflat în dezbatere la Kiev. „Dacă în prezent sunt doar 15–20 de elevi într-o clasă, aceste criterii sunt greu de îndeplinit”, a afirmat senatorul. De asemenea, el a subliniat distanțele considerabile pe care elevii ar putea fi nevoiți să le parcurgă pentru a ajunge la școală, uneori depășind 30 de kilometri.
Libertatea religioasă în discuție
În mesajul său, Corlățean a subliniat că reacția Ambasadei Ucrainei nu abordează subiectul libertății religioase pentru românii etnici din Ucraina. „Reacția ambasadei menționate nu face nicio referire la problema esențială a libertății religioase pentru această comunitate”, a menționat el. Senatorul a citat solicitarea de înființare a unei asociații religioase ortodoxe românești, care să se separe de influența Patriarhiei Moscovei, dar care să nu fie constrânsă să se integreze în Biserica ortodoxă națională a Ucrainei. „Aceasta este o decizie amânată de un an și jumătate pentru diverse pretexte”, a concluzionat Corlățean.
Implicarea României în sprijinul Ucrainei
Senatorul PSD a accentuat că aceste subiecte sunt relevante pentru parcursul european al Ucrainei, în special în ceea ce privește ratificarea tratatelor de aderare de către parlamentele naționale. „România a susținut Ucraina necondiționat în momentele critice. De aceea, așteptăm reciprocitate și bună-credință din partea autorităților ucrainene”, a declarat Corlățean.
