Infecția cu virusul Nipah în Taiwan
Virusul Nipah este sub observație prioritizată în Taiwan din 2018, conform statisticilor CDC. De la prima sa identificare în 1998, au fost documentate peste 750 de cazuri la nivel mondial, cu o rată a mortalității de circa 58%. Această afecțiune este clasificată ca boală de categoria 5 în sistemul sanitar din Taiwan, fiind considerată o infecție emergentă sau rară, având riscuri semnificative pentru sănătatea publică, ceea ce impune raportarea imediată și măsuri speciale de control.
Propunerea CDC pentru notificarea obligatorie
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Taiwan au de gând să includă infecția cu virusul Nipah în categoria bolilor cu notificare obligatorie de clasa 5, urmând o recentă epidemie în India. Oficialii CDC au anunțat duminică că au publicat o propunere de modificare pe 16 ianuarie a măsurilor legate de controlul bolilor infecțioase, care incluzi infecția cu acest virus ca o boală de categoria 5. Această măsură va intra în discuție timp de 60 de zile, în care publicul va putea oferi comentarii înainte de implementarea ei.
Focarul din India
India a început măsuri pentru a controla focarul de virus Nipah în statul Bengalul de Vest, după ce au fost confirmate cinci infecții acolo, până la data de 19 ianuarie, conform declarațiilor directorului general adjunct al CDC, Lin Ming-cheng. Deși CDC planifică clasificarea virusului ca boală de categoria 5, Lin a menționat că Taiwanul menține o alertă de călătorie de nivel 2 „galbenă” pentru statul Kerala din sud-vestul Indiei, zona tradițional afectată de virusul Nipah. Nu există în schimb avertizări pentru Bengalul de Vest sau pentru alte regiuni.
Alertă de călătorie pentru Taiwan
Sistemul de avertizare a călătoriilor din Taiwan cuprinde patru niveluri. Un avertisment de nivel 2 „galben” sugerează călătorilor să fie mai prudenți și să adopte măsuri preventive, fără a interzice călătoriile. Lin a afirmat că avertizările de călătorie vor fi modificate în funcție de evoluția epidemiei. În cazul în care se stabilește transmiterea comunitară, ar putea fi emise alerte suplimentare. Dacă infecțiile rămân limitate la unități medicale, călătorii vor fi sfătuiți să evite accesul în aceste locuri.
Riscurile alimentare
Lin a avertizat că liliecii fructiferi reprezintă sursa naturală a virusului Nipah. A subliniat că nucile de cocos care au fost contaminate cu salivă sau urină de liliac pot prezenta un risc de infectare. Autoritățile au recomandat vizitatorilor din India să evite consumul de alimente sau băuturi crude sau neîncălzite, punând accent pe evitarea sucului de cocos crud.
Modalități de transmitere a virusului
CDC a subliniat că virusul Nipah poate infecta oamenii prin contactul cu lilieci sau animale infectate, cum ar fi porcii, precum și prin inhalarea picăturilor respiratorii sau contactul direct cu fluide corporale ale persoanelor infectate. A fost documentată și transmiterea limitată de la om la om.
Simptomele virusului Nipah
Simptomele infecției cu virusul Nipah pot varia semnificativ, de la cazuri asimptomatice până la manifestări severe, cum ar fi boala respiratorie acută sau encefalita fatală, conform informațiilor furnizate de CDC. Acest spectru larg de simptome subliniază importanța monitorizării simptomatologiei și implementării măsurilor de prevenire adecvate.
Reacția comunității internaționale
Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluția focarului de virus Nipah, mai ales datorită riscurilor asociate cu sănătatea publică. Multe țări au început să implementeze măsuri de control stricte pentru a ține sub control posibila infiltrare a virusului pe teritoriile lor. De asemenea, cercetările și studii suplimentare sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care virusul se răspândește și cum poate fi prevenită o epidemie la scară largă.
Importanța educației și a informării
Informarea corectă a populației este un element cheie în prevenirea răspândirii virusului Nipah. Educația cu privire la riscurile asociate și modalitățile de prevenire pot contribui la reducerea numărului de cazuri. Campanii de conștientizare trebuie să fie inițiate, având ca țintă atât comunitățile locale din regiunile afectate, cât și călătorii internaționali către aceste zone.
